Universitatea de Vest „Vasile Goldiș” din Arad a omagiat 100 de ani de la nașterea Acad. Nicolae Cajal (01.09.1919-07.03.2004)

• 

La inițiativa doamnei Prof. univ. dr. Coralia Cotoraci, rectorul Universității de Vest „Vasile Goldiș” din Arad, cu sprijinul Centrului de Studii Iudaice, „Academician Nicolae Cajal”, Comunitatea Evreilor din Arad, cadre didactice, studenți și invitați, l-au omagiat, pe Acad. Nicolae Cajal, unul dintre fondatorii Facultății de Medicină din Arad, fost președinte al Federației Comunităților Evreiești din România, personalitate prestigioasă a virusologiei mondiale, prin depuneri de jerbe de flori la bustul academicianului aflat în fața Sinagogei Ortodoxe (str. Cozia nr. 12 din Arad). 

La eveniment au participat, conf. univ. dr. Andrei Anghelina, prorector al UVVG, care a transmis mesajul doamnei Rector, prof. univ. dr. Coralia Cotoraci, prof. univ. dr. Corina Zorilă – medic șef Cl. Medicină Internă II – din cadrul Spitalului Clinic Județean de Urgență Arad (n.n. doamna doctor prof. univ. dr. Corina Zorilă este unul dintre cei mai respectați medici arădeni în ceea ce privește medicina internă, atât la nivel local, cât și național și internațional), conf. univ. dr. Violeta Turcuș, precum și personalități marcante din municipiul și județul Arad, dintre care îi amintim pe prof. univ. dr. Ioan Cuzman și marele regizor arădean – Laurian Oniga.      

IonelSchlesinger, președintele Comunității Evreiești din Arad și prof. univ. dr. Marius Grec, director al Centrului de Studii Iudaice „Nicolae Cajal” au susținut o  evocare emoționantă, în memoria academicianului Nicolae Cajal, care ar fi împlinit, la data de 1 octombrie,100 de ani de la naștere.

REMEMBER, ACADEMICIAN NICOLAE CAJAL

În anul 2015, prin grija și coordonarea domnului Președinte, Rector fondator, prof. univ. dr. Aurel Ardelean, precum și a doamnei Rector, prof. univ. dr. Coralia Cotoraci, Universitatea de Vest „Vasile Goldiș” din Arad a organizat, în premieră europeană, la Sinagoga Neologă din Arad, Simpozionul Național „Academician Nicolae Cajal – Fondatorul imunologiei moderne din România”.

Simpozionul a fost urmat de ceremonia de dezvelire a bustului Academicianului Nicolae Cajal, la Sinagoga Ortodoxă, în prezența autorităților locale și județene, precum și a invitaților din țară și străinătate.

Evenimentul a fost onorat de către doamna Irina Sanda Cajal-Marin, președintele Fundaţiei „Academician Nicolae Cajal”, subsecretar de stat în Ministerul Culturii și Patrimoniului Național, care a subliniat: „Este un privilegiu pentru mine să mă aflu, la Arad, pentru a dezveli o statuie dedicată academicianului, cercetătorului, profesorului, patriotului, care a fost doctorul Nicolae Cajal. În această minunată localitate, a cărui istorie numără peste 20 de secole, unde multiculturalitatea este o realitate ce sporește prin frumusețea și activitatea sa, unde împreună cu domnul profesor universitar doctor Aurel Ardelean și mulți alţi oameni de mare valoare, Nicolae Cajal a încercat să dea aripi unui vis numit – Universitatea de Vest „Vasile Goldiș” din Arad. Aici, la Arad, a fost aşezată statuia academicianului Nicolae Cajal, nu doar pentru a omagia un om, ci pentru a vorbi peste timp de școala românească de medicină și despre solidaritate, bazată pe respect. Mulțumesc pentru această cinste și, mai ales, pentru prietenia și încrederea în valori, pe care Nicolae Cajal le-a slujit toată viața”.

„Poate cea mai importantă activitate a mea, în afara laboratorului, a fost de profesor”, așa spunea tatăl meu. Îi mulțumesc domnului prof. univ. dr. Aurel Ardelean și domnului Cătălin Munteanu, care l-au cunoscut pe tata, deoarece au reușit să redea figura tatălui meu așa cum a fost el, un om modest, care a vrut să ajute pe oricine, la orice ceas, din zi, sau din noapte. Tata spunea – „Este un privilegiu pentru noi să-i ajutăm pe toți, care au nevoie” – acest lucru se continuă și în zilele noastre, prin tata, chiar dacă el nu mai este printre noi”.

„În calitate de vicepreședinte al Academiei Române și președinte al Secției de Științe Medicale, academicianul Nicolae Cajal a avut însărcinarea de a supraveghea înființarea Facultății de Medicină, în anul 1991, din cadrul Universității noastre. Academicianul Nicolae Cajal a fost o personalitate medicală cu studii excelente în domeniul imunologiei, întemeiată la București, a fundamentat o serie de concepte privind imunitatea și rolul ei, în apărarea organismului de infecții”, spunea, la acea dată, academicianul Aurel Ardelean, membru titular al Academiei de Științe Medicale din România, Președintele și Rector fondator al Universității de Vest „Vasile Goldiș” din Arad. 

De asemenea, doamna subsecretar de stat Irina Sanda Cajal-Marin preciza: «Tata a știut să găsească acele soluții, în care, cu minim de compromisuri, să obțină salvarea unor vieți». Moştenirea lui Nicolae Cajal este mai presus de orice, o adevărată credință, cu respect față de viață și mintea omului”.

Prof. univ. dr. Aurel Ardelean, membru titular al Academiei de Științe Medicale din România, președintele Universității de Vest „Vasile Goldiș”, sublinia, atunci, în anul 2015, următoarele:„Am ținut să ridicăm acest bust al academicianului Nicolae Cajal, aici la Arad, în prezența d-nei. Irina Cajal, fiica dânsului, și a unor mari personalități. Academicianul Nicolae Cajal, în urmă cu mulți ani, când am pregătit deschiderea Universității, conform legislației, a urmărit realizarea unor standarde pentru învățământul medical, care au fost împlinite de către Universitatea noastră. Azi avem învățământ medical la Universitatea de Vest „Vasile Goldiș” din Arad, iar acest omagiu se îndreaptă spre Academicianul Cajal, care ne-a dat multe sfaturi, a fost un întemeietor de școală virusologică și imunologică la nivel național și internațional. A avut o contribuţie ştiinţifică deosebită la dezvoltarea acestor ramuri ale medicinei, iar numele lui va rămâne scris cu litere de aur în istoria Universității de Vest „Vasile Goldiș” din Arad”.

Doamna prof. univ. dr. Coralia Cotoraci, rectorul Universității de Vest „Vasile Goldiș”, a subliniat, în repetate rânduri: „profesorul și academicianul Nicolae Cajal a fost un întemeietor de școală modernă de imunologie și virusologie, precum și al Facultății de Medicină din cadrul Universității de Vest „Vasile Goldiș” din Arad”.

„Cu dispariția doctorului Cajal, rezerva de bunătate a lumii s-a împuținat. Decenii întregi l-am văzut ajutând în fel și chip, pe te miri cine. «In fel și chip», pentru că n-avea un mod «specializat» de a ajuta: nu făcea doar servicii care țineau de competența sa (medicală). I se putea cere aproape orice și găsea, aproape întotdeauna, o soluție. Prieteni sau neprieteni, cunoscuți sau necunoscuți, oameni cumsecade sau ticăloși, toți intrau cu șanse egale în sfera bunăvoinței sale. […] Bunătatea era, pentru Nicolae Cajal, o vocație, dar, deopotrivă, un mister. Nu i se puteau determina motivațiile. Nu era serviabil pentru a-și asigura serviabilitatea celorlalți. A dat, întotdeauna, mai mult decât a primit. Nu era săritor pentru că avea de respectat vreo normă, etică sau religioasă sau vreo laborioasă filozofie de viață. Educația și firea lui proprie au avut, cu siguranță, un rol de jucat. (Andrei Plesu, “Nicolae Cajal” articol publicat în “Dilema veche”/10.)

„Născut la Bucureşti, la 1 octombrie 1919, fiul profesorului dr. Marcu Cajal, unul din primii specialiști în pediatrie din România. Doctor în medicină și farmacie al Facultății de Medicină a Universității din București (1946). Doctor în științe medicale (1959).

Atras încă din timpul studiilor universitare de domeniul microbiologiei, a lucrat ca intern în laboratoare de spital, iar din 1944 în laboratoarele Catedrei de Bacteriologie și din anul 1945 ale Catedrei de Inframicrobiologie (Virusologie) ale Facultății de Medicină din Bucureşti. S-a format ca specialist microbiolog și virusolog sub conducerea prof. univ. dr. Ștefan S. Nicolau, savant cu contribuții numeroase în domeniu.

În perioada 1967–1994, Director al Institutului de Virusologie al Academiei Române, unde a lucrat de la înființarea acestuia (1949) ca șef de laborator, șef secție, iar din 1953 ca director științific adjunct. Din 1990 devine Membru titular al Academiei Române, iar în perioada l990–1994 este Vicepreședinte al Academiei Române. Membru în Biroul Secției de științe medicale a Academiei Române, între 1971–l990 este Secretar al Biroului Secției de științe medicale a Academiei Române. În 1994 este ales Președinte al Secției de științe medicale a Academiei Române.

Din 1994 devine Președinte al Federației Comunităților Evreiești din România. Doctor Honoris Causa al Universităţilor din Oradea, Timișoara, Cluj-Napoca, Iași și al Universității de Vest “VASILE GOLDIȘ” din Arad.

Numele lui se leagă de înființarea la Arad, la Universitatea de Vest “VASILE GOLDIȘ” a Facultății de medicină. Cu prilejul împlinirii a 10 ani de existență (în 2014), Centrul de Studii Iudaice al UVVG din Arad, i-a preluat numele: CENTRUL DE STUDII IUDAICE “Academician Nicolae Cajal” – Dr. AUREL VAINER, preşedintele Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România, Deputat în Parlamentul României.

„A fost un prilej deosebit să participăm la omagierea academicianului Nicolae Cajal, cel care a marcat în mod deosebit atât România, la care ținea foarte mult, cât și comunitatea evreiască al cărui președinte a fost, în ultimii săi ani de viață. Aducem mulțumiri Universității de Vest „Vasile Goldiș” din Arad, care înțelege, prin aceste gesturi comemoriale, să îi respecte pe cei care au avut o contribuție esențială la dezvoltarea învățământului medical”, a subliniat Ionel Schlesinger, președintele Comunității Evreiești din Arad.

• 

• 

• 

• 

• 

• 

• 

• 

• 

• 

• 

• 

• 

• 

• 

• 

„Este știut, pentru foarte multă lume din țară și din străinătate, că Dr. Nicolae Cajal a fost, mai întâi de toate, un savant dedicat cercetărilor în domeniul virusologiei, menite să conducă la îmbunătățirea stării de sănătate a populației. Cercetările domniei sale au fost încununate, în decursul timpului, de multiple succese, astfel încât Nicolae Cajal a devenit un nume de renume. Nu este menirea mea să fac mai multe referințe privind activitatea sa științifică, în domeniul atât de specializat al profesiei sale. In schimb, cred că mă pot referi la alte laturi ale activității acestei mari personalități. Desigur, este demn de toată lauda faptul că munca sa științifică s-a aflat într-o permanentă simbioză cu activitatea didactică universitară. Din multiple convorbiri avute cu foștii săi studenți, am aflat despre dăruirea sa de dascăl, chiar dacă materiile predate nu erau de cea mai mare atractivitate directă pentru viitorii medici. Este de notorietate publică faptul că o temă, aparent aridă, devine în mâna unui maestru al catedrei o disciplină universitară, audiată cu interes și în mare parte intrată în bagajul de cunoștințe al viitorului profesionist.

Problema care se pune însă în cazul dr. Nicolae Cajal se poate formula în felul următor: poate omul de știință, care are ca principal instrument de studiu microscopul, să se implice și în viața socială, culturală, politică? Răspunsul meu, în acest caz, este unul cert. Dr. Nicolae Cajal a fost în permanență un autentic OM al CETĂŢII, îndeplinind multiple misiuni în societatea civilă, ştiinţifică și laică din România. Ca atare, mă voi referi, extrem de succint, la implicarea sa directă, timp de peste un deceniu, în activitatea de conducere a Federației Comunităților Evreiești din România. Consider, în acest sens, că n-am greșit atunci când, la sesiunea omagială “Cajal 90”, organizată de Academia Română – Institutul de Virusologie “Ştefan Nicolau” și Fundația Nicolae Cajal, am exprimat opinia, potrivit căreia “Profesorul a inventat a 614-a poruncă în religia mozaică: deschiderea evreilor spre lumea exterioară”. In esență, aș dori să pun în evidență faptul că în perioada când a exercitat funcția de Președinte al FCER, Prof. Nicolae Cajal, devenind și Membru al Academiei Române, a acționat pentru: Dinamizarea activității cultural-etnice a populației evreiești din România; Stabilirea de raporturi cordiale cu organisme de stat și ale societății civile, cu foruri evreiești internaționale, cu liderii ai vieții politice din țară; Crearea și promovarea conceptului de real-semitism, prin mecanisme social-culturale ale unei bune conviețuiri interetnice şi interconfesionale, cu rezultate benefice în privința contribuției evreilor din România la cultură și civilizație.

Așa cum adeseori se spune că stilul este Omul, în cazul academicianului Nicolae Cajal putem vorbi de un adevărat stil Cajal, concentrat în câteva trăsături cum sunt dorinţa de dialog, bunăvoință fără margini, deschidere umană totală. Şi, în plus, întotdeauna dispus pentru a vedea optimist viața și derularea ei, fără a uita însă nota de umor, întotdeauna prezentă. Nu pot să nu invoc și puternicele simțăminte de solidaritate umană, intervenind, poate chiar singular, în momente grele de viață ale unor confrați sau oameni simpli. Închei aici scurta mea evocare a celui care a fost academicianul Nicolae Cajal: Savantul şi Omul Cetăţii”, a declarat prof. univ. dr. Marius Grec, directorul Centrului de Studii Iudaice „Nicolae Cajal” din cadrul Universității de Vest „Vasile Goldiș” din Arad.

Daniel Albu