Preşedintele UDMR, Marko Bela, a anunţat într-o conferinţă de presă susţinută la Târgu Mureş, că în 4 septembrie, la Miercurea Ciuc, Uniunea va organiza o adunare a primarilor şi consilierilor din Ţinutul Secuiesc şi îi va sfătui pe aleşi să nu participe la întrunirea similară anunţată pentru 5 septembrie, la Ordorheiu Secuiesc, de Consiliul Naţional Secuiesc (CNS).
‘CNS are reuniune şi documente, dar nu are administraţie, nu are primari şi consilieri. Nu cred că ar trebui să facem concesii sau să negociem cu CNS, care este un ONG, o asociaţie civică. Sunt câteva persoane respectabile care s-au asociat în popularizarea unor obiective. (…) E o diferenţă mare între o astfel de asociaţie civică şi o formaţiune parlamentară, cum este UDMR. PCM are vreo 6-7 primari, UDMR – peste 100 în Ţinutul Secuiesc. Noi o să-i sfătuim (pe aleşi – n.r.) să nu meargă, pentru că nu are nici un rost. Fiindcă există o diferenţă enormă: oricine poate să traseze sarcini dacă altcineva trebuie să le îndeplinească. În cazul nostru e altfel: UDMR dacă stabileşte anumite sarcini şi anumite deziderate prin administraţiile publice, tot UDMR trebuie să le realizeze. Cei din CNS tot pe pielea noastră şi tot pe răspunderea noastră încearcă să stabilească sarcini, nu cred că e corect acest lucru’ – a accentuat Marko Bela.
Liderul UDMR a arătat că la reuniunea de la Miercurea Ciuc vor lua parte aleşii maghiari din judeţele Harghita, Covasna şi o parte din Mureş, iar în cadrul acesteia vor fi discutate strategiile legate de colaborarea între administraţiile locale şi judeţene, strategii legate de dezvoltarea economică, infrastructurală, de organizare administrativă şi va fi adoptat un document în acest sens.
‘Dacă fac abstracţie de problema Ţinutului Secuiesc, şi aşa pot afirma că actualele judeţe sunt prea mici din optica celor care ar vrea să existe strategii de dezvoltare economică şi infrastructurală pe termen lung. Cu alte cuvinte, drumurile nu se termină la limita judeţului respectiv, nemaivorbind de coeziunea economică a unor zone mai mari decât judeţele. Şi în cazul Ţinutului Secuiesc, nu numai din punct de vedere ale tradiţiilor, ci şi din punct de vedere economic sau turistic în mod clar trebuie să existe o colaborare iar din punct de vedere al identităţii maghiare, la fel cred că judeţele acestea ar fi mult mai performante din punct de vedere al exploatării valorilor culturale dacă s-ar corela, nu ar acţiona paralel şi nu ar risipi banii în cazul unor proiecte culturale şi ar colabora. Bineînţeles, vom vorbi şi despre ideea autonomiei teritoriale’ – a precizat Marko.
El a susţinut că dacă administraţiile publice îşi corelează proiectele, atunci vor fi mult mai eficiente şi că judeţele Harghita şi Covasna deja colaborează şi zilnic se consultă în legătură cu anumite proiecte.
