Peste 18 milioane de români sunt aşteptaţi duminică, pe 6 decembrie, la urnele de vot pentru a pune ştampila pe unul dintre cei doi candidaţi rămaşi în cursa pentru Cotroceni în turul al doilea al alegerilor prezidenţiale: Traian Băsescu, susţinut de PD-L, şi Mircea Geoană, candidatul Alianţei PSD+PC, susţinut şi de PNL şi UDMR.
Cei doi aspiranţi la fotoliul prezidenţial s-au situat în topul preferinţelor alegătorilor în primul tur de scrutin din 22 noiembrie. Actualul preşedinte Traian Băsescu a obţinut în primul tur al alegerilor prezidenţiale 32,44% din voturi, iar Mircea Geoană 31,15%, potrivit rezultatelor finale prezentate de Biroul Electoral Central.
Campania electorală pentru turul al doilea al prezidenţialelor a început pe 26 noiembrie şi se încheie vineri, 5 decembrie, la ora 7,00.
Băsescu mizează pe parteneriatul cu poporul
După primul tur de scrutin, Traian Băsescu a subliniat că a obţinut o victorie de etapă în cursa prezidenţială, adăugând că votul dat de electorat a fost “profund de dreapta”, în condiţiile în care candidaţii susţinuţi de PD-L şi PNL au obţinut peste 50% dintre opţiunile românilor.
Actualul preşedinte a declarat că singurul său partener pentru turul al doilea de scrutin este poporul român şi a susţinut că oamenii politici nu au înţeles nimic din votul dat la referendum şi, ca urmare, dezbaterile publice se axează doar pe tranzacţionarea voturilor pentru alegerile din 6 decembrie.
“Consecvent cu ceea ce am făcut de fiecare dată când am fost în campanii electorale, nu am negociat cu nimeni mandatul. Singurul meu partener pentru turul doi este poporul român, electoratul din România, electoratul român din afara frontierelor şi nicidecum politicienii. (…) Am rugămintea la cei frământaţi de a-şi vinde voturile pentru a obţine funcţii într-o viitoare guvernare sau în administraţia locală să facă orice, dar să nu mai pomenească numele Traian Băsescu, pentru că nu negociez cu ei. Nu am nicio intenţie de a negocia voturile românilor. Voturile românilor se obţin, nu se negociază”, a punctat Băsescu.
Geoană, susţinut de PNL, UDMR, minorităţile naţionale
Social-democratul Mircea Geoană a subliniat, încă de pe 22 noiembrie, că pentru turul al doilea de scrutin competiţia electorală începe de la zero. El a anunţat că preferinţa social-democraţilor este pentru o majoritate social-liberală, construită în jurul lui Klaus Iohannis, ca propunere de prim-ministru.
La numai trei zile după încheierea primului tur de scrutin, PNL şi PSD au semnat un acord politic care prevede şi acordarea sprijinului pentru Mircea Geoană în turul al doilea al prezidenţialelor. În prealabil, PNL semnase un acord de colaborare cu UDMR privind susţinerea unui candidat la funcţia de preşedinte al statului “care să garanteze o bună colaborare între instituţiile statului”. De asemenea, PSD a semnat şi un acord politic cu reprezentanţii minorităţilor naţionale în Parlament.
Pe 1 decembrie liderul PSD, Mircea Geoană, preşedintele PNL, Crin Antonescu, alături de edilul Sibiului, Klaus Iohannis, şi primarul Timişoarei, Gheorghe Ciuhandu, au semnat Parteneriatul pentru Timişoara. Prin acest gest politic, primarul ţărănist Gheorghe Ciuhandu şi-a exprimat deschis sprijinul pentru promovarea proiectului liberalilor de susţinere a lui Iohannis la funcţia de premier şi a candidaturii lui Mircea Geoană în turul al doilea al prezidenţialelor.
Pe 6 decembrie se alege preşedintele
Turul al doilea de scrutin se va desfăşura pe 6 decembrie în intervalul orar 7,00 – 21,00 în aceleaşi secţii de votare şi circumscripţii electorale care au fost organizate şi pe 22 noiembrie şi pe baza aceloraşi liste de alegători de la primul tur.
Vor fi organizate în total 21.706 secţii de votare, din care 21.412 sunt secţii de votare interne, numerotate prin ordin al prefectului. Dintre acestea, 18.053 sunt delimitate de primar şi 3.359 sunt secţii speciale stabilite prin Hotărâre de Guvern. La acestea se adaugă cele 294 de secţii de votare din străinătate, delimitate de MAE.
Românii vor putea vota cu actul de identitate emis de statul român, respectiv carte de identitate, carte de identitate provizorie, buletinul de identitate, paşaportul diplomatic, paşaportul diplomatic electronic, paşaportul de serviciu, paşaportul de serviciu electronic, paşaportul simplu, paşaportul simplu electronic, paşaportul simplu temporar, iar în cazul elevilor din instituţiile militare carnetul de serviciu militar.
Paşaportul simplu, paşaportul simplu electronic, paşaportul simplu temporar pot fi folosite pentru exercitarea dreptului de vot numai de către cetăţenii români aflaţi în străinătate sau de cetăţenii români domiciliaţi în străinătate.
Au dreptul să voteze cetăţenii români care au împlinit vârsta de 18 ani până în ziua alegerilor inclusiv. Nu pot vota debilii şi alienaţii mintal puşi sub interdicţie şi persoanele care în ziua alegerilor sunt condamnate prin hotărâre judecătorească definitivă la pierderea drepturilor electorale.
Cetăţenii care au împlinit vârsta de 18 ani, până duminică, 6 decembrie, în ziua celui de-al doilea tur de scrutin al alegerilor prezidenţiale, pot vota la secţiile la care sunt arondaţi potrivit domiciliului.
În situaţia în care aceştia nu se află în localitatea de domiciliu, tinerii alegători îşi pot exercita dreptul de vot la secţiile speciale, urmând să fie înscrişi în tabelele electorale.
Secţiile speciale, monitorizate de camere video
În secţiile speciale pot vota doar cetăţenii care nu se află în localitatea de domiciliu în ziua alegerilor, după ce declară pe propria răspundere că nu au mai votat şi în altă parte, iar aceste locaţii vor fi supravegheate de camere web sau camere video.
Camerele video vor fi îndreptate spre interiorul localului de vot astfel încât să poată surprinde şi identifica cetăţenii care îşi exercită dreptul la vot, în momentul în care introduc buletinele de vot în urne, cu respectarea prevederilor legale referitoare la secretul votului.
Înregistarea video va fi predată în plic sigilat de preşedintele biroului electoral al fiecărei secţii.
Bolnavii şi deţinuţii pot folosi urna mobilă, în anumite condiţii
Alegătorul netransportabil din motive de invaliditate sau de boală poate să voteze cu ajutorul urnei speciale, în anumite condiţii.
Persoanele în cauză trebuie să întocmească, personal, o cerere scrisă, în acest sens, care va fi depusă la biroul electoral al secţiei de votare unde a fost arondat conform domiciliului, până cel mai târziu în preziua votării. Solicitarea va fi însoţită de copii ale unor acte medicale sau alte acte oficiale din care să rezulte că este netransportabil.
Totodată, bolnavul care doreşte să-şi exercite dreptul de a alege prin intermediul urnei mobile, în ziua votării, trebuie să fie internat într-un spital aflat în raza teritorială a secţiei de votare unde este arondat conform domiciliului. Şi alegătorul bolnav imobilizat la locuinţa sa poate vota cu urma mobilă numai dacă locul în care se află este situat efectiv pe raza teritorială a secţiei de votare unde este arondat.
Alegătorul internat într-un spital situat în localitatea de domiciliu a acestuia, dar care nu se află în raza teritorială a secţiei de votare unde a fost arondat conform domiciliului, poate vota numai prin deplasare la secţia de votare unde este arondat, în această situaţie nefiind posibilă deplasarea urnei speciale.
De asemenea, bolnavul internat într-un spital situat în altă localitate decât cea de domiciliu poate vota numai prin deplasare la secţia de votare specială, având în vedere că secţiile speciale nu au urne mobile.
Şi deţinuţii vor putea vota prin intermediul urnei speciale la alegerile prezidenţiale, pe baza unui act de identitate.
Cererile de votare cu urna specială se fac în scris de persoanele în cauză şi se depun la conducerea penitenciarelor cel mai târziu cu două zile înaintea votării.
Cel mai târziu în preziua votării, directorul penitenciarului asigură depunerea cererilor la biroul electoral al secţiei de votare în a cărei rază teritorială se află penitenciarul sau locul de deţinere respectiv.
În ziua votării, conducerea închisorii permite accesul echipei biroului electoral al secţiei de votare care se deplasează cu urna specială şi cu materialul necesar votării, ştampilă cu menţiunea ”votat”, buletine de vot şi timbre autocolante, în spaţiul anume amenajat, care trebuie să beneficieze de dotări minime pentru asigurarea secretului votului.
Românii din străinătate votează pe 6 decembrie
În străinătate vor funcţiona 294 secţii de votare, în Italia fiind deschise 55 de secţii, în Spania – 38; în Republica Moldova – 13; în Franţa – 9; în Germania – 5; în Ungaria – 4; în Rusia – 3; în Marea Britanie – 8; în Belgia – 4; Grecia – 6; Canada – 4; SUA- 28.
Având în vedere specificul votului în străinătate: completarea unei declaraţii pe proprie răspundere, completarea datelor în tabelul electoral şi pe baza experienţei primului tur, Ministerul Afacerilor Externe reiterează recomandarea către cetăţenii români din afara ţării să se prezinte din timp, de la primele ore ale dimineţii, pentru a-şi exercita dreptul de vot.
Referitor la actele de identitate pe baza cărora cetăţenii români din străinătate vor putea vota, acestea sunt cartea de identitate, cartea de identitate provizorie, buletinul de identitate, paşaportul diplomatic, paşaportul diplomatic electronic, paşaportul de serviciu, paşaportul de serviciu electronic, paşaportul simplu, paşaportul simplu electronic, paşaportul simplu temporar şi titlul de călătorie.
Alegătorul merge la secţia de votare şi prezintă actul de identitate spre verificare biroului electoral al secţiei de votare. El va completa un formular al declaraţiei pe proprie răspundere pentru alegerile prezidenţiale privind faptul că nu a mai votat şi nu va mai vota la altă secţie de votare. Preşedintele biroului electoral al secţiei de votare sau membrul desemnat de acesta va înscrie alegătorul pe un tabel electoral şi unde alegătorul semnează, primind o ştampilă cu menţiunea “VOTAT” şi un buletin de vot, destinat alegerii preşedintelui României.
După ce au votat, alegătorii vor îndoi buletinul de vot, astfel încât pagina netipărită care poartă ştampila de control să rămână în afară şi îl vor introduce în urnă, având grijă să nu se deschidă.
Ştampila încredinţată pentru votare se restituie preşedintelui sau acelor membri ai biroului electoral al secţiei de votare desemnaţi de acesta care aplică pe actul de identitate al alegătorului ştampila cu menţiunea ‘VOTAT’ sau un timbru autocolant, după caz.
Bucureştenii vor putea vota în peste 1.200 de secţii
În Bucureşti vor fi organizate 1.256 secţii de votare, permanente şi speciale, la alegerile prezidenţiale, fiind aşteptaţi să se prezinte la urne pentru a-şi exprima votul aproape 1,8 milioane de alegători.
Conform informaţiilor actualizate transmise de Serviciul de Administrare a Bazelor de Date privind Evidenţa Persoanelor, până la data de 30 septembrie, în capitală sunt înregistrate 1.790.727 persoane cu drept de vot.
Urnele se închid la ora 21,00
Procesul votării se va încheia duminică la ora 21,00, însă alegătorii care sunt în sală în acel moment sunt lăsaţi să îşi exercite dreptul de vot.
După încheierea procedurilor de votare, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare verifică starea sigiliilor de pe urnele de votare şi sigilează fanta urnelor, introduce ştampilele cu menţiunea ”VOTAT” într-un plic care se sigilează prin aplicarea ştampilei de control a secţiei de votare şi procedează la procesul de numărare a voturilor.
BEC a stabilit că îndoirea greşită a buletinelor de vot precum şi efectuarea de ştersături sau acoperirea prin scriere a buletinelor de vot nu atrage nulitatea acestora.
Votul se consideră valabil exprimat când în interiorul unui patrulater ştampila ”Votat” este aplicată de una sau de mai multe ori, în interiorul unui patrulater ştampila este aplicată de una sau de mai multe ori şi există pe buletinul de vot una sau mai multe ştampile aplicate în afara celorlalte patrulatere, în interiorul unui patrulater ştampila de vot este aplicată de una sau mai multe ori, iar în celelalte patrulatere sau oriunde pe buletinul de vot există înscrieri făcute indiferent de natura şi conţinutul lor sau ştampila de vot depăşeşte marginea patrulaterului, dar atinge această margine.
Buletinele de vot nule nu intră în calculul voturilor valabil exprimate.
Preşedintele biroului electoral al secţiei de votare va sigila, la plecare, intrarea în localul de vot prin aplicarea ştampilei de control pe o bandă de hârtie.
Potrivit BEC, este interzisă părăsirea localului de vot cu ştampila de control sau cu ştampile cu menţiunea “VOTAT”. AGERPRES
