Seria Ştiinţe ale Educaţiei, Psihologie şi Asistenţă Socială, volumul 3, nr. 2/septembrie 2016, editor şef – prof. univ. dr. Teodor Pătrăuţă, editată din Universitatea de Vest „Vasile Goldiş” din Arad se deschide cu un amplu studiu: Contribuţia la proiectarea documentelor normative ale Curriculumului Naţional: Planuri şi Programe.
Partea I, semnat de prof. univ. dr. Aurel Ardelean, Universitatea de Vest „Vasile Goldiş” din Arad, Cercetător principal I dr. Octavian Mândruţ.
Universitatea de Vest „Vasile Goldiş” din Arad, Centrul de Didactică şi Educaţie Permanentă.
Prezentul studiu – menţionează autorii – constituie o încercare de sintetizare a opiniilor şi prezentărilor semnificative, privind posibilitatea renovării Curriculumului Naţional (planul de învăţământ şi programe) în perioada 2016-2020 şi a proiectării unui curriculum (după 2020). Lucrarea sintetizează experienţialul pozitiv dintr-un interval mai mare de timp (1970 – 2015), apelând la un anumit număr de opinii şi studii, dintre care unele sunt mai puţin cunoscute.
Întrebarea principală care este formulată oricărui iniţiator al unui demers de acest fel se referă la legimitatea abordării lui. Experienţa semnificativă a autorilor, începând din perioada în care conceptul de curriculum începe să îşi facă simţită prezenţa în ţara noastră (1968-1973), este un prim element de legimitate.
Una dintre preocupările principale a reprezentat-o caracterizarea disjunctivă a modalităţilor de constituire a documentelor normative principale (planul de învăţământ şi programele şcolare), dar perspectiva dimensiunii temporale. În acest fel, optica pe termen scurt (2015-2020) diferă sensibil de cea care va trebui să fie abordată pe termen lung (2020-2030-2040).
Afirmarea unui punct de vedere din afara spaţiului decizional, bazat pe o viziune rezultată din structurile altor discipline tari, reprezintă o sursă de idei importantă pentru opiniile decizionale, care urmăresc aplicarea unor elemente de politică educaţională, vizând ameliorarea sensibilă a învăţământului preuniversitar.
Respectând instrucţiunile pentru autori ale revistei, cele 12 studii publicate au, fiecare, rezumat şi cuvinte cheie în limba engleză.
Este remarcabilă şi aprofundarea activităţii de cercetare ştiinţifică, prin folosirea unor ample bibliografii de specialitate, cât şi nota de originalitate creativă în expunerea narativă.
Remarcăm, în acest sens, studiile cuprinse în acest volum. Astfel: Educaţia interculturală – componentă a noilor educaţii, autor Mariana Marinescu, Universitatea Oradea, care precizează că „Astăzi, problema educaţiei este abordată în strânsă legătură cu problematica lumii contemporane, lucru ce se caracterizează prin multiple transformări…”
Nevoile în educaţie – între concept şi realitate, autor Teodor Pătrăuţă.
În plan real, menţionează autorul, nevoile de educaţie se prezintă într-o mare varietate şi în combinaţii diverse, care fac dificilă cuprinderea lor într-o tipologie completă. Considerăm ca o soluţie acceptabilă la problema clasificării nevoilor de educaţie este îmbinarea unei tipologii generale cu o tipologie specifică.
Prima distinge categoriile mari de nevoi de educaţie, cu o sferă largă de cuprindere şi o gamă extinsă de manifestări, cealaltă distinge categorii de nevoi specifice prin conţinutul lor, conducând analiza mai aproape de procesul de învăţământ şi de acţiunea concretă a şcolii.
Personalitatea – o construcţie socială – o abordare psihosocială – este un valoros studiu semnat de prof. Maria Oprea, în care după „Introducere”, se dezvoltă conceptul de valoare; atitudine şi comportament; relaţia valori – atitudini – comportament şi construcţia socială a personalităţii, urmate de „Concluzii”.
În lucrarea „Istoric, un dascăl pentru viaţă”, conf. univ. dr. Eugen Gagea, subliniază în „Introducere” că Istoria este o ştiinţă de sinteză, care contribuie la formarea personalităţii tinerilor pe durata de studii preuniversitare sau de învăţământ superior şi, în acelaşi timp, ajută la cunoaşterea trecutului şi respectulfaţă de valorile umane – pe toată durata vieţii.
În continuare, sunt prezentate studii „Activităţi extracurriculare la disciplina Istorie”, autor conf. univ. dr. Sorin Bulboacă şi „Problematica elevilor rămaşi în ţară în urma migraţiei părinţilor”, semnat de Dîscă Tiberiu, iar în final – la secţiunea „Învăţământ preuniversitar” sunt publicate lucrări, a căror autori sunt profesori la liceele „Adam Muller Guttenbrunn Arad, Şcoala Gimnazială „Alexandru Roman” Auseu, Colegiul Economic „Emanuel Gojdu” din Hunedoara şi Grădiniţa P.N. Căpâlnaş, judeţul Arad.
prof. Vasile Man
