Conducerea Partidului Social Democrat (PSD) a lansat, miercuri, în dezbatere publică, planul de măsuri privind contracararea crizei economice şi financiare formulat la începutul acestei săptămâni.
Aceste prime discuţii, care au avut loc la Hotelul Sofitel, au reunit reprezentanţi ai sindicatelor, patronatelor, ai sistemului bancar, ai mediului de afaceri, ai mediului privat, analişti şi jurnalişti.
Preşedintele PSD, Mircea Geoană, a subliniat că partidul pe care îl conduce a avut până acum mai degrabă preocupări sociale, mai ales în contextul în care în actualul cabinet, social-democraţii coordonează ministere pe această zonă.
“Văzând că în zona politicilor economice a actului guvernamental, lucrurile nu dau rezultate în economia reală, cred că obligaţia noastră este de a ieşi din această compartimentalizare în interiorul Guvernului şi a spune că sunt idei şi propuneri pe care profesioniştii noştri le pot avansa, pentru a găsi un răspuns la această problemă atât de dificilă (n.r. criza). Unii dintre consilierii mei, inclusiv de imagine, mi-au spus: ‘De ce te bagi, domnule Geoană, în subiectul economic? Mai bine stai şi vezi’. Nu cred că aceasta este o situaţie responsabilă, situaţia se deteriorează destul de rapid şi cred că acţiunea în acest moment este, de fapt, mai gravă decât propuneri care sunt criticabile”, a argumentat Geoană acţiunea social-democraţilor privind planul de măsuri anticriză şi lansarea acestuia în dezbatere publică.
Liderul PSD a mai spus că nu este adeptul unor schimbări radicale şi că nu consideră că conceptul fundamental de piaţă ar trebui înlocuit radical, peste noapte, cu rolul statului. El a subliniat, însă, în acest context, importanţa lor, rolul statului şi al investiţiilor guvernamentale până când atât ţara noastră, cât şi alte ţări din lume vor depăşi această perioadă dificilă.
Mircea Geoană a reafirmat că unul dintre reproşurile pe care social-democraţii le primesc atât de la mediul privat, cât şi de la investitori îl reprezintă continuarea unei opacităţi în cheltuirea banului public.
El consideră că această criză ar trebui să “forţeze” o transparenţă a cheltuirii banului public şi a pledat pentru încercarea de a îmbina măsurile pe termen foarte scurt cu cele pe termen pentru a se evita o situaţie dramatică din sectorul privat.
“Un lucru este extrem de clar – că dacă nu se iau măsuri energice acum, lucrurile pot merge într-o direcţie greşită. Există o constatare evidentă că măsurile iniţiale ale Guvernului, riscurile la început de mandat au fost făcute într-o situaţie care nu era atât de dramatică. Într-un fel, nevoia de a revizui măsurile anticriză pe măsură ce criza se dezvoltă reprezintă o obligaţie politică şi profesională. Este clar că ţările emergente, aşa cum este România, au fost forţate inclusiv pe acordurile cu instituţiile financiare internaţionale să adopte măsuri preciclice”, a spus Geoană, atrăgând atenţia că există riscul ca doar ţările mai dezvoltate să depăşească criza economică şi mai puţin economiile emergente.
Ministrul Agriculturii, Ilie Sârbu, a anunţat o serie de priorităţi pe care le are instituţia aflată în subordinea sa, între acestea fiind irigaţiile şi stimularea producătorilor. Sârbu a anunţat, totodată, că, în cursul săptămânii viitoare, în şedinţa de Guvern, va fi supusă aprobării Executivului o hotărâre de guvern prin care se vizează reducerea la jumătate a aparatului central din cadrul Ministerului Agriculturii, acesta urmând a fi redistribuit în agenţiile aflate în subordinea acestei instituţii şi care sunt finanţate de instituţii europene.
Ministrul Administraţiei şi Internelor, vicepremierul Dan Nica, a atras atenţia că economia românească trebuie să fie bine pregătită din punctul de vedere al evaluării sale în contextul noilor discuţii care vor avea loc cu Fondul Monetar Internaţional (FMI). Nica apreciază, totodată, că sunt necesare analize serioase ale ultimelor şase luni de guvernare, alături de măsurile care trebuie luate în actualul context.
“Nu putem lua decizii fără a ne consulta cu aceia care au o viziune independentă privind funcţionarea mecanismelor economice. Din păcate, deciziile luate în absenţa unui proces de consultare rezonabilă s-au dovedit greşite. Pe fondul actualei situaţii, se confirmă faptul că economia românească continuă să se contracte şi, dacă nu luam măsurile din luna decembrie 2008, probabil că ne prăbuşeam”, a afirmat Dan Nica.
Vicepremierul consideră că măsurile pe care actualul Guvern le are în vedere pentru relansarea economică trebuie să fie corelate cu ceea ce se întâmplă în Europa.
Dan Nica a subliniat ca prioritate a actualului guvern absorbţia fondurilor europene, afirmând că în ultimele şase luni s-a reuşit contractarea a două miliarde de euro fonduri structurale pornind de la zero, dintr-un total necesar de cinci miliarde de euro.
Nu în ultimul rând, Dan Nica a subliniat că pachetul de măsuri de criză cu care social-democraţii vin către opinia publică şi alte partide politice reprezintă o măsură necesară în cazul discuţiilor şi negocierilor cu FMI, ajustările necesare neputând avea loc decât prin astfel de măsuri.
”Chiar dacă programul ‘Prima casă’ a fost criticat, s-a afirmat că este o prostie, o copilărie sau că nu sunt bani pentru acesta, el este necesar pentru economia românească”, a afirmat, la rândul său, ministrul Întreprinderilor Mici şi Mijlocii, Comerţului şi Mediului de Afaceri, Constantin Niţă.
El a subliniat că programul “Prima casă” a fost conceput ca un efect de antrenare al industriei pe orizontală şi a acceptat că poate ar trebui discutate sursele de finanţare ale acestui program, dar a subliniat importanţa sa în economia naţională românească.
“Vom evalua şi vom reevalua acest program”, a adăugat Niţă, pledând pentru transparenţă în folosirea sistemului electronic de achiziţii care, în opinia sa, ar trebui corelat cu Bursa Română de Mărfuri.
El consideră că fondurile structurale ar trebui preluate ”de instituţii care ştiu într-adevăr să facă proiecte”.
Analiştii prezenţi şi reprezentanţii mediului privat au făcut sugestii social-democraţilor în privinţa îmbunătăţirii pachetului de măsuri anticriză. Între aceste sugestii s-au numărat scăderea substanţială a facturii la energie, chiar şi pe şase luni, reformarea reală a administraţiei publice, prin reducerea personalului excedentar, alocarea unui procent mai mare din fondurile structurale în mediul privat.
Analistul economic Mişu Negriţoiu s-a arătat adeptul unor măsuri rapide anticriză şi a subliniat că FMI nu are soluţii de criză.
“Nu ştim nici care sunt condiţiile exacte ale acordului cu FMI”, a spus Negriţoiu, care a enumerat patru indicatori la care economia românească se raportează în prezent: infrastructură, şomaj, cursul de schimb.
El a pledat totodată pentru susţinerea investiţiilor, a locurilor de muncă, pentru creşterea activelor statului şi reforma administraţiei. AGERPRES
