În judeţul Sălaj există mari probleme în ceea ce priveşte situaţia agriculturii, în condiţiile în care doar ceva mai mult de jumătate din suprafaţa arabilă este cultivată, pământul este fărâmiţat în mii de exploataţii agricole, majoritatea agricultorilor îşi lucrează pământul cu plugul tras de boi sau cu tractoare învechite, iar culturile nu sunt profitabile.
Mai mult, în acest an culturile agricole din judeţ au fost serios afectate de secetă şi, în unele locuri, de grindină.
Pe de altă parte, necultivarea terenurilor se plăteşte de către Uniune Europeană cu 60 de euro la hectar.
Conform datelor oficiale deţinute de Direcţia pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală (DADR) Sălaj, dintr-o suprafaţă arabilă de 110.000 de hectare, circa 27.000 de hectare nu sunt cultivate. Asta, pe hârtie, pentru că pe teren situaţia este şi mai gravă.
“Din câte am văzut din deplasările pe teren, circa 50 – 60 la sută din terenurile arabile nu sunt cultivate”, afirmă Valentin Duca, director adjunct în cadrul DADR Sălaj.
Conform acestuia, cauzele sunt multiple şi ţin atât de preţul tot mai mic cu care se vând produsele agricole, cât şi de cheltuielile mari presupuse de înfiinţarea culturilor.
“În medie, cheltuielile pentru un hectar de pământ, de la arat până la recoltat, sunt de circa 2.000 de lei, dacă vrei să respecţi o tehnologie care să ducă la culturi cu o productivitate de 4.000 de kilograme la hectar. Dacă e să luăm cazul grâului, de exemplu, pentru 4.000 de kilograme la hectar, la un preţ de vânzare de 50 de bani pentru un kilogram, rezultă un câştig total de 2.000 de lei. Şi atunci, de ce se mai cultivă, dacă cei care au teren dar nu plantează nimic primesc de la Uniunea Europeană 60 – 75 euro la hectar, chipurile pentru întreţinerea terenului”, argumentează Duca.
Situaţia este una gravă, chiar dacă subvenţiile ce se pot acorda pentru cultivarea fiecărui hectar de porumb ajung la peste 1.300 de lei (adică 55% din cheltuielile estimate), la grâu aproape 1.400 de lei (58%), iar la sfeclă de zahăr 3.725 de lei (76%). Plăţi pe care foarte puţini producători le accesează în totalitate, din cauza formalităţilor greoaie şi a lipsei asocierii acestora.
“De exemplu, 719 lei sunt acordaţi de stat pentru cei care accesează credite agricole. Adică, te duci, iei creditul de la o bancă, faci diverse cheltuieli impuse de realizarea unei culturi agricole şi apoi vii cu facturile la noi pentru a deconta banii respectivi. Cei care cultivă suprafeţele de doar câteva hectare nu se mai complică cu aşa ceva. Doar exploataţiile agricole mai mari fac acest lucru, însă şi aici există constrângeri date, printre altele, de credite neachitate către bănci”, afirmă Valentin Duca.
Dacă înainte de 1989 se cultivau circa 30.000 de hectare de grâu, 33.000 de hectare de porumb, aproape 6.000 de hectare de orz şi 2.000 de hectare de sfeclă, în acest an există, teoretic cel puţin, peste 9.000 de hectare de grâu, 24.000 de hectare de porumb, 500 de hectare de orz, iar sfeclă deloc.
Puţinul existent a fost afectat de secetă şi grindină, aşa cum s-a întâmplat şi în cazul asociaţiei agricole “Petofi” din Sărmăşag.
“Avem circa 350 de hectare cultivate, din care 150 cu grâu, 100 cu floarea-soarelui şi 50 cu porumb. După ce seceta din această vară a compromis 50 la sută din producţie, a mai venit şi o grindină, ce a distrus încă 30 la sută. Aşteptăm sprijin pentru calamităţi şi de la Guvern, însă nu ştim dacă vom primi. Oricum, culturile erau asigurate, dar dacă cei de la asigurări nu ne dau banii până la toamnă, nu mai putem continua. Am cheltuit 15-16 milioane de lei vechi la hectar şi am scos 3-4 milioane. Motorina pentru recoltarea grâului a costat mai mult decât obţinem din vânzarea lui”, afirmă Agneta Balas, administrator al asociaţiei amintite. AGERPRES
