Primul-ministru Emil Boc le-a prezentat prefecţilor, în videoconferinţa susţinută astăzi la Palatul Victoria, cifrele execuţiei bugetare pe primele 6 luni ale anului, arătând că veniturile la bugetul de stat consolidat sunt mai scăzute cu doar 0,1 % faţă de veniturile perioadei similare din anul trecut. Cheltuielile înregistrate cu personalul sunt cu 4,5 % mai mici decât primele 6 luni din anul trecut, a arătat şeful Executivului, subliniind că, dacă procesul de restructurare va continua aşa cum este conceput, cheltuielile cu personalul vor atinge un nivel sustenabil. De asemenea, premierul Boc le-a atras atenţia prefecţilor că, deşi la nivel naţional cheltuielile cu bunurile şi serviciile înregistrează o reducere cu 1,7% faţă de perioada similară a anului trecut, totuşi există discrepanţe mari între situaţia cheltuielilor la nivel central şi cea de la nivel local. „Dacă ne uitam pe componente, putem observa că, în timp ce la bugetul de stat, adică de la partea naţională, reducerea de cheltuieli cu bunuri şi servicii este de 28%, pe bugetul general centralizat al unităţilor administrativ-teritoriale avem o creştere de 9,7 %” a afirmat Emil Boc. Primul-ministru a amintit prefecţilor că Guvernul a emis în iunie o ordonanţă de urgenţă referitoare la responsabilitarea fiscală la nivel local, care va disciplina cheltuielile de la nivel local, şi, totodată, le-e cerut acestora să se consulte cu direcţiile judeţene de finanţe publică şi să prezinte la Ministerul Administraţiei şi Internelor, pe fiecare judeţ, în termen de o săptămână, o exlicaţie a creşterii cheltuielilor cu bunuri şi servicii. De asemenea, în contextul în care, din totalul cheltuielilor cu investiţiile în România, jumătate sunt realizate de către autorităţile centrale, iar jumătate sunt realizate de autorităţile locale, premierul le-a cerut prefecţilor maximă responsabilitate, transparenţă şi luări de poziţie publice faţă de unele cheltuieli care se fac la nivel local. „Trebuie să avem o responsabilitate faţă de modul în care se cheltuie banul public şi la nivel naţional, dar şi de la nivel local. Trebuie să atrageţi atenţia acolo unde se fac cheltuieli publice nejustificate” a subliniat premierul Emil Boc. Referindu-se tot la Ordonanţa de urgenţă 63 din 2010 pentru modificarea si completarea Legii nr 273 2006 privind finantele publice locale, primul-ministru le-a solicitat din nou prefecţilor să trimită, spre avizare, Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici, organigramele cu numărul maxim de personal din unităţile administrativ-teritoriale. Premierul Emil Boc a amintit că 16 august este termenul-limită pentru adoptarea noilor organigrame, iar autorităţile locale care nu se vor încadra în acest termen nu vor mai primi finanţare de la bugetul central. În ceea ce priveşte absorbţia fondurilor europene, primul-ministru a afirmat că responsabilităţile revin atât guvernului, cât şi autorităţilor locale. „Vă asigur că, de la nivel naţional, în fiecare zi sunt cu ochii pe structurile care implementează fondurile euroepne. Vreau să faceţi şi dvs. acelaşi lucru şi să vă aplecaţi asupra unor proeicte care au întârzieri sau probleme”, a declarat Emil Boc. Premierul Boc a amintit măsurile adoptate de Guvern pentru a susţine autorităţile locale în atragerea banilor europeni: garanţiile de stat puse la dispoziţia autorităţilor locale pentru împrumuturile de la bancă, necesare pentru partea de co-finanţare, posibilitatea de gajare a bunului ce face obiectul proiectului european. „Faceţi cunoscute aceste lucruri, întâlniţi-vă cu oamenii care sunt implicaţi în proiectele europene şi să se vadă rezultate concrete în acest domeniu”, le-a cerut şeful Executivului prefecţilor în cadrul videoconferinţei. Un alt subiect abordat de primul-ministru s-a referit la împrumuturile acordate României de către Fondul Monetar Internaţional, Comisia Europeană şi Banca Mondială. Şeful Executivului a reamintit că România a primit o sumă de 7,9 miliarde de euro de la FMI, bani care au fost utilizaţi de Banca Naţională a României potrivit obiectivelor specifice – printre care şi menţinerea unui curs echilibrat între euro şi leu -, iar aceşti bani vor fi retunaţi, în tranşe, tot de către BNR. O altă sumă de la FMI, în valoare de 2,1 miliarde euro, a fost primită de către Ministerul Finanţelor şi utilizată în 2009 şi 2010 pentru finanţarea deficitului bugetar. Comisia Europeană a împrumutat România cu 2,5 miliarde euro pentru finanţarea deficitului bugetar, iar Banca Mondială – cu 300 de milioane de euro. „Obiectivul nostru acum este să ajungem, cu ceea ce producem, să avem suficienţi bani pentru a ne acoperi consumul, iar eventualele împrumuturi să le luăm numai pentru dezvoltarea ţării – infrastructură şi locuri de muncă” a afirmat premierul Boc. Primul-ministru a subliniat că nu există dificultăţi în relaţia cu FMI şi CE din perspectiva Acordului pe care România îl are cu aceste organisme şi, totodată, că nu există niciun fel de solicitare de majorare de TVA sau de cotă unică. „Cred ca deja suntem pe drumul consolidarii unei stabilităţi a ceea ce înseamnă politica fiscală în România în acest an şi în anii următori” a declarat Emil Boc.
