Proiectul Legii privind sistemul unitar de pensii publice nu corespunde în mare parte nici normelor de tehnică legislativă, atât ca identificare, fundamentare şi motivare, cât şi ca impact socio-economic şi financiar, soluţiile legislative fiind complet nefundamentate şi aleatorii, susţine Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în punctul de vedere transmis Consiliului Superior al Magistraturii şi Ministerului Justiţiei.
“Au fost încălcate şi dispoziţiile privind raportul cu legislaţia comunitară şi cu tratatele internaţionale, care arată că soluţiile legislative preconizate prin noua reglementare trebuie să aibă în vedere reglementările în materie ale Uniunii Europene, asigurând compatibilitatea cu acestea. Un aspect poate şi mai negativ privind proiectul este lipsa oricărei evaluări preliminare a impactului legii, în special social şi economic, în condiţiile în care însuşi obiectul de reglementare, implicaţiile sociale şi economice sunt majore. Din acest punct de vedere, soluţiile legislative sunt complet nefundamentate şi aleatorii, bazate în mod evident pe alte criterii decât cele de tehnică legislativă”, atrage atenţia PÎCCJ.
Parchetul General susţine că au fost încălcate numeroase norme obligatorii de tehnică legislativă prevăzute de Legea nr. 24/2000 (art. 6, art. 61, art. 20, art. 21 şi art. 30) şi că proiectul de act normativ ar trebui să instituie reguli necesare, suficiente şi posibile, care să conducă la o cât mai mare stabilitate şi eficienţă legislativă.
“Soluţiile pe care le cuprinde trebuie să fie temeinic fundamentate, luându-se în considerare interesul social, politica legislativă a statului român şi cerinţele corelării cu ansamblul reglementărilor interne, precum şi ale armonizării legislaţiei naţionale cu legislaţia comunitară şi cu tratatele internaţionale la care România este parte (art. 6 alin. 1). Pentru fundamentarea noii reglementări se va porni de la dezideratele sociale prezente şi de perspectivă, precum şi de la insuficienţele legislaţiei în vigoare (art. 6 alin. 2)”, mai arată PÎCCJ.
Şi Instanţa supremă atrage atenţia că dispoziţiile tranzitorii cuprinse în proiectul Legii privind sistemul unitar de pensii publice, prin care se prevede recalcularea pensiilor de serviciu ale judecătorilor şi procurorilor, contravin prevederilor din Constituţie, potrivit cărora “legea dispune numai pentru viitor, cu excepţia legii penale sau contravenţionale mai favorabile.”
“Atât prevederile art. 15 alin. (2) din Constituţie, cât şi jurisprudenţa Curţii Constituţionale se opun adoptării soluţiei juridice privind recalcularea pensiilor de serviciu ale magistraţilor potrivit noilor dispoziţii care reglementează sistemul unitar de pensii publice”, mai arată ÎCCJ.
PÎCCJ critică, la rândul său, aceste dispoziţii întrucât legea ulterioară nu poate aduce atingere dreptului născut sub imperiul legii anterioare, deoarece ar însemna ca legea nouă să fie aplicată retroactiv, contrar Legii fundamentale.
“Altfel spus, noua lege nu poate afecta cuantumul pensiilor aflate în plată, chiar şi atunci când modul de calcul al pensiilor se modifică prin noua reglementare.În consecinţă, proiectul de Lege privind sistemul unitar de pensii publice nu poate prevedea o dispoziţie care să conducă la desfiinţarea unui drept câştigat, atâta vreme cât dreptul la pensie este un drept garantat de art. 47 alin. (2) din Constituţia României”, arată Parchetul General.
Potrivit PÎCCJ, în articolul 53 din proiectul de lege este reglementat dreptul la pensie pentru limită de vârstă cu reducerea vârstelor standard de pensionare pentru anumite categorii profesionale, inclusiv pentru cadrele militare şi funcţionarii cu statul special, care au un stagiu minim de cotizare în specialitate, parchetul atrăgând atenţia că legiuitorul nu i-a prevăzut şi pe magistraţi.
“În consecinţă, propunem modificarea dispoziţiilor în sensul introducerii şi categoriei magistraţilor, recunoscându-se astfel şi pentru judecători şi procurori stagiul minim de cotizare în specialitate”, se mai spune în punctul de vedere trimis CSM.
Parchetul general mai apreciază că trebuie făcute anumite circumstanţieri în raport de diferitele categorii sociale, întrucât, potrivit noului proiect, s-ar ajunge în situaţia inechitabilă ca magistraţii să nu poată beneficia de pensie anticipată, în condiţiile în care la calcularea stagiului complet de cotizare nu se au în vedere şi perioadele necontributive prevăzute de articolul 47 din proiectul de lege.
“Cu privire la pensia anticipată, considerăm că se impune şi modificarea dispoziţiilor alin(2) şi al art. 60 pentru a se conferi şi magistraţilor să beneficieze de dreptul la pensie anticipată, în baza stagiului minim de cotizare în specialitate, alături de cadrele militare şi funcţionarii cu statut special”, mai susţine PÎCCJ.
În urma analizării proiectului de lege privind sistemul unitar de pensii publice elaborat de Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale, Direcţia legislaţie a CSM susţine că noua lege nu poate afecta cuantumul pensiilor aflate în plată, chiar şi atunci când modul de calcul al pensiilor se modifică prin noua reglementare.
Potrivit CSM, CEDO a reţinut că noţiunea de bun înglobează orice interes al unei persoane de drept privat ce are valoare economică, astfel încât dreptul la pensie şi, evident, dreptul la salariu sunt asimilate dreptului de proprietate.
“În ceea ce priveşte recalcularea pensiilor stabilite prin legi speciale, aflate în plată la data introducerii sistemului unitar de pensii publice, dispoziţiile din proiect încalcă dreptul de a beneficia de propria proprietate.În aceste condiţii, recalcularea pensiilor potrivit noilor criterii având ca rezultat diminuarea cuantumului acestora echivalează cu o expropriere”, menţionează CSM.
Despre vârsta standard de pensionare de 65 de ani, atât pentru bărbaţi, cât şi pentru femei, prevăzută de noua lege, CSM apreciază că este nerealistă, în condiţiile în care speranţa de viaţă în România este 72,5 ani, fiind pe locul 73 în lume.
Plenul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) şi-a însuşit, în şedinţa de joi, punctele de vedere ale ÎCCJ şi PÎCCJ şi al direcţiei de specialitate a Consiliului referitoare la proiectul de lege privind sistemul unitar de pensii publice.
