“Crucea este simbolul creştinismului pentru că pe o cruce Iisus Hristos a arătat cât de mult iubeşte Dumnezeu lumea. Este o dragoste absolută până la sacrificiu”, a afirmat, marţi, patriarhul Bisericii Ortodoxe Române (BOR), Daniel, în cuvântul rostit în Paraclisul “Sfântul Grigorie Luminătorul” din Reşedinţa Patriarhală, la sărbătoarea Înălţării Sfintei Cruci, informează Agenţia Basilica.
“Sfânta Cruce ne arată că iubirea lui Dumnezeu nu este una posesivă, ci una dăruitoare de Sine şi nu este o dragoste plină de orgoliu, ci plină de smerenie. Astfel, iubirea smerită şi jertfelnică a lui Iisus Hristos se dăruieşte celor care cred în El şi se împărtăşesc cu El. Tocmai pentru că este o iubire smerită, demonii cei mândrii şi răi nu pot suporta Sfânta Cruce pentru că le aminteşte de smerenia şi milostivirea lui Hristos”, a spus Întâistătătorul BOR.
Potrivit Patriarhului, “cei care se închină la Sfânta Cruce nu se închină materiei, lemnului, ci Mântuitorului Hristos cel care s-a sacrificat pentru oameni”.
“Atunci când noi ne închinăm Sfintei Cruci, nu ne închinăm lemnului, ci ne închinăm lui Hristos cel Răstignit şi Înviat. Trebuie să vedem, totdeauna, în semnul Sfintei Cruci, semnul iubirii lui Hristos pentru lume. Crucea nu poate fi transformată într-un semn magic, ca putere în sine. Puterea ei vine din faptul că ea reprezintă pe Hristos Răstignit şi Înviat. Taina Sfintei Cruci nu rămâne în afară de Hristos, ci a fost interiorizată de Mântuitorului Iisus Hristos chiar şi după Învierea Sa din morţi. De aceea, Crucea în ortodoxie este pictată ca fiind luminoasă, plină de Lumina Învierii. Icoana răstignirii Mântuitorului Iisus Hristos îl arată pe El cu faţa senină, nu crispată ca în pictura religioasă occidentală, întrucât Iisus Hristos de bună voie a acceptat răstignirea”, a mai spus Patriarhul Daniel.
Creştinii ortodocşi şi catolici prăznuiesc, marţi, Înălţarea Sfintei Cruci, zi prin care se celebrează găsirea crucii de către împărăteasa Elena, mama lui Constantin cel Mare, şi înălţarea ei în timpul unei ceremonii solemne de către patriarhul Macarie de Ierusalim, la 14 septembrie 335.
Sărbătoarea marchează şi readucerea Sfintei Cruci de la perşi, în 629, pe timpul împăratului bizantin Heraclius, care a depus-o în biserica Sfântului Mormânt din Ierusalim.
Înălţarea Sfintei Cruci este una dintre cele două zile de post strict din an, alături de Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul (29 august).
