Interviu cu rectorul Universităţii de Vest „Vasile Goldiş” prof. univ. dr. Aurel Ardelean, vicepreşedinte PD-L Arad – În calitate de vicepreşedinte al Organizaţiei Judeţene a PD-L Arad ce implicare aţi dori să aveţi, pe linie de partid, în noul an 2011? – În primul rând, sunt convins că PD-L va reveni pe linia de plutire, sub raportul creşterii în sondaje, prin îmbunătăţirea standardelor legate de calitatea vieţii, mediu, sănătate şi învăţământ. Există deja o creştere economică, care va continua şi în anul 2011, ceea ce va atrage, după sine, creşteri în principalele direcţii ale programului partidului de relansare economică a ţării. Revenind la întrebare, prin participarea la o serie de acţiuni în programul european „Strategia Dunării”, în care este implicat europarlamentarul Iosif Matula, urmărim posibilităţile de cooperare cu vecinii noştri din Ungaria care deţin, de la 1 ianuarie, pentru şase luni, preşedinţia Consiliului UE. Ne vom implica în două direcţii: deschiderea unui Centru de cercetări în Delta Dunării şi ameliorarea calităţii apelor, afluenţilor Dunării din bazinul Mureş-Tisa, existând deja un proiect generos de amenajări privind reconstrucţia ecologică în acest bazin. Pe plan local, avem în vedere mărirea suprafeţelor ocrotite din zonele protejate, cu avizul Ministerului Mediului, cum ar fi perimetrul Munţilor Codru Moma – Moneasa, unde ar putea apărea o nouă rezervaţie ştiinţifică naturală, care să cuprindă inclusiv Valea Deznei, unde există cele mai mari rezerve de apă plată din România. – Apropo, cum vedeţi problemele de mediu aferente zonei Roşia Montană? – Aradul este implicat în acest proiect, deşi suntem la o distanţă de peste 300 de km faţă de Roşia Montană. Afluenţii Mureşului – Streiul şi Ampoiul, părţi ale sistemului Mureş – Tisa, ar putea fi afectaţi în urma extracţiilor aurifere şi argentifere. Trecerea la un tratament cu tiosulfat de sodiu, în locul cianurilor, ar putea asigura o calitate a apelor care să se încadreze în normativele UE. – În ceea ce priveşte domeniul sănătate, ce avantaje aduce arădenilor comasarea celor trei spitale? – Unificarea celor trei spitale arădene, într-un management comun, ar putea aduce avantaje sub aportul organizării în mult mai bune condiţii a sistemului de asistenţă medicală a populaţiei municipiului şi judeţului Arad, fără a exista specializări duble, de acelaşi profil, la nivelul fiecărui spital. De asemenea, existenţa clinicilor universitare dă posibilitatea dezvoltării unui sistem de rezidenţiat favorabil perfecţionării cadrelor didactice medicale şi efectuarea unei forme post universitare de învăţământ la nivelul Aradului. Dotarea şi deschiderea unui sistem privat de clinici, cum sunt Centrul de Tratament şi Cercetare al bolii Alzheimer de la Socodor, Clinica de chirurgie laparoscopică de pe str. Tudor Vladimirescu şi amenajarea corpurilor P+2 şi P+3, aflate pe platforma Facultăţii de Medicină Farmacie şi Medicină Dentară, unde să se extindă clinicile universitare, ar face din Arad un centru universitar medical de prim rang, mai ales datorită posibilităţilor de cooperare şi protocoalelor semnate deja cu clinicile din Szeged, Debrecen, Tubingen, Hanau şi Main. În opinia mea, s-ar putea renunţa la o serie de centre medicale din Chişineu Criş, Sebiş, Gurahonţ care ar trebui înlocuite, prin asigurarea asistenţei medicale, cu forme private, consiliile locale având un rol important în constituirea acestora. – Care sunt priorităţile din noua lege a educaţiei privind învăţământul preuniversitar şi universitar? – Obiectivul numărul unu este descentralizarea, adică trecerea în subordinea autorităţilor judeţene, municipale şi comunale a problematicii legate de şcoală, inclusiv salariile cadrelor didactice. Descentralizarea nu trebuie să sperie pe nimeni. Să nu ne gândim la imixtiuni ale primăriilor în viaţa şcolilor, care nu ar fi benefice, ci printr-o conlucrare perfectă, se pot realiza obiective de calitate ale învăţământului preuniversitar, precum şi revenirea la pregătirea absolvenţilor de licee în desfăşurarea unor activităţi economice, încă de pe băncile liceului. Comasarea unor şcoli este necesară, deoarece s-ar putea grupa cadre didactice de calitate în vederea realizării obiectivelor curriculei învăţământului preuniversitar. În ceea ce priveşte învăţământul academic, aşteptăm să vedem hotărârea Curţii Constituţionale. În funcţie de aceasta, fiecare universitate va trebui, pe baza autonomiei universitare, care va fi stipulată în lege, să-şi croiască Carta universitară proprie cu toate prevederile ei, care să nu exceadă prevederile legislaţiei în vigoare. Ca preşedinte al Asociaţiei Universităţilor Private din România, trag nădejdea că, învăţământul privat va căpăta importanţa necesară din mai multe puncte de vedere. În primul rând este un învăţământ care nu apelează la fondurile de la buget, din ce în ce mai puţine, în timp de criză. În al doilea rând, amploarea învăţământului privat, la ora actuală, este de 52,3%, în România, ceea ce denotă că optica absolvenţilor de liceu şi a părinţilor, a fost schimbată, în favoarea învăţământului privat. Absolvenţii se îndreaptă spre această formă care permite, prin caracterul ei, o mai mare autonomie şi înlăturarea formelor birocratice existente încă în învăţământul de stat şi dă posibilitatea aducerii în sistemul învăţământului privat a unor cadre didactice de mare valoare. – Ce îşi propune Universitatea de Vest „Vasile Goldiş” din Arad pentru anul 2011? – Dorim să ne situăm între universităţile competitive, nu numai pe plan naţional, ci şi pe plan european, având în vedere că anul universitar 2011/2012, va fi anul în care învăţământul superior va fi evaluat de forumurile competente pentru ierarhizarea universităţilor din România. Să desfăşurăm un învăţământ şi o cercetare ştiinţifică de calitate în spaţiul european, care să ne permită accederea pe o poziţie favorabilă în acest ranking universitar. Obiectivul nostru principal numărul unu este realizarea calităţii învăţământului academic, sub toate aspectele, de la cadre didactice, cercetare ştiinţifică, până la valoarea studentului. Ne vom axa pe un învăţământ centrat pe student, care este obiectivul nostru de realizare a parteneriatului dintre student şi cadru didactic, dintre consiliile facultăţilor şi asociaţiile studenţilor. Vom dezvolta parteneriatul public privat, prin formele de colaborare cu instituţiile de stat, care să ne permită o îmbunătăţire a standardelor bazelor materiale. Nu în ultimul rând, avem în vedere ca valoarea cercetării ştiinţifice să se situeze la nivelul unor soluţii de colaborare cu întreprinderile, asociaţiile private şi de stat pentru formarea studenţilor noştri, a îndemânării activităţilor practice, care să poată pune în aplicare, în viitoarea lor activitate, ceea ce învaţă pe băncile facultăţii.
