O copie a Tezaurului de la Sânnicolau Mare, ale cărui piese originale se află, în prezent, la Muzeul de Artă din Viena, va ajunge în posesia Muzeului de Istorie a Banatului din Timişoara, până la finele acestui an, a declarat, miercuri, pentru AGERPRES, directorul instituţiei, Dan Leopold Ciobotariu. ”Am încercat mai multe variante de realizare a unei copii şi, în final, anul acesta, am găsit soluţia de a face această copie la Sofia, de către un artist plastic care lucrează în colaborare şi cu Muzeul Naţional de Istorie din Sofia şi, probabil, că, până la sfârşitul anului, vom putea aduce această copie la Timişoara”, a spus Ciobotariu. Potrivit directorului Muzeului de Istorie a Banatului, la Sofia există o copie fidelă a Tezaurului de la Sânnicolau Mare, ale cărui piese sunt adăpostite la Muzeul de Artă din Viena. Pentru obţinerea copiei există şi finanţarea necesară aprobată. Întrucât despre recuperarea Tezaurului original nici nu poate fi vorba, demersurile pentru obţinerea cel puţin a unei copii a Tezaurului de la Sânnicolau Mare au fost demarate în 1997, de prof. dr. Florin Draşovean, care era atunci directorul Muzeului de Istorie a Banatului, dar reprezentanţii instituţiei vieneze de cultură nu le-au permis arheologilor timişoreni acest lucru, argumentând că piesele originale sunt foarte fragile şi că ar putea fi afectate. ”Soluţia de la Sofia este fezabilă, este o copie foarte apropiată de original, piesele sunt suflate cu argint şi aur. Titlul fiecărei piese este marcat, această copie fidelă merită să fie adusă. La noi va fi permanent expus Tezaurul, dar poate face parte şi din expoziţii itinerante în judeţ sau în ţară, cu prilejul diferitor evenimente”, a explicat Leopold Ciobotariu, pentru AGERPRES. Tezaurul de la Sânnicolau Mare este compus din 23 de obiecte din aur, în greutate totală de peste 10 kilograme, provenind din perioada medievală timpurie. Este considerat unul dintre cele mai importante tezaure de la începutul Evului Mediu european. Tezaurul a fost descoperit în vara anului 1799, de ţăranul Nera Vuin, pe când săpa o groapă în curtea casei, lângă o vie din preajma punctului denumit Szighet. După descoperire şi după recuperarea sa de către autorităţile vremii, tezaurul a fost inclus în colecţia Curţii Imperiale. Piesele sunt eterogene ca formă şi execuţie stilistică, fiind confecţionate din aur de o mare fineţe. Acestea sunt căni, potire, fructiere, bazine, cupe. În privinţa originii, s-au emis ipoteze conform cărora unele piese poartă inscripţii cu caracter cultic în limba greacă şi că le-ar fi aparţinut unor conducători avari, altele le-ar fi aparţinut pecinegilor ori proto-bulgarilor, ceea ce demonstrează că aparţin unor perioade diferite. Alte teorii au atribuit aceste vase fie unor meşteri din Crimeea, fie unor feudali locali, care aveau legătură cu voievodatul bănăţean medieval. În anul 2004, o echipă mixtă de arheologi româno-maghiară a investigat zona în care a fost găsit tezaurul lui Vuin de la Sânnicolau Mare, descoperind, cu acest prilej, că în zonă fuseseră făcute o mulţime de săpături neautorizate, probabil, de căutătorii de comori.
