Candidaţii la alegerile prezidenţiale mai au la dispoziţie mai puţin de o săptămână pentru a se înscrie oficial în cursa electorală.
Cei interesaţi să-şi dispute cea mai înaltă funcţie în stat pot să-şi depună candidatura la BEC până vineri, 23 octombrie, ora 24,00.
Chiar dacă la Biroul Electoral Central nu s-au prezentat până duminică decât trei candidaţi pentru a-şi anunţa intrarea oficială în lupta electorală pentru fotoliul prezidenţial, intenţia de a candida a fost manifestată de nouă oameni politici sau independenţi.
Au existat şi doi candidaţi care, după ce şi-au anunţat intenţia de a candida, s-au retras din cursa electorală cu puţin înainte de startul competiţiei pentru Cotroceni.
Nouă candidaţi dornici să-şi adjudece fotoliul prezidenţial
Persoanele care şi-au manifestat până acum intenţia de a candida sunt Mircea Geoană, din partea PSD+PC, Traian Băsescu – PD-L, Crin Antonescu – PNL, Corneliu Vadim Tudor – PRM, Gigi Becali – PNG-CD, Kelemen Hunor – UDMR, Remus Cernea – Partidul Verde, Sorin Oprescu – independent, Constantin Ninel Potârcă – independent.
Primul înscris în cursa electorală a fost Constantin Ninel Potârcă, preşedinte al Patronatului Oamenilor de Afaceri Romi din România, care va candida independent. Acesta a reuşit să strângă 280.000 de semnături de susţinere.
Preşedintele Partidului Naţional Liberal (PNL), Crin Antonescu, şi-a depus oficial candidatura la Preşedinţie, vineri, la Biroul Electoral Central (BEC).
Preşedintele PNL a fost desemnat oficial drept candidatul formaţiunii la alegerile prezidenţiale din toamna acestui an, în cadrul Delegaţiei Permanente a PNL, desfăşurată la Braşov la data de 9 mai.
Crin Antonescu şi-a prezentat programul pentru alegerile prezidenţiale ‘Stă în puterea noastră să schimbăm puterea lor’ la 13 iulie, acesta fiind formulat ca un document care să ofere soluţii la contextul actual al crizei economice. Antonescu s-a pronunţat împotriva unui ‘preşedinte jucător’ şi a promis că va fi preşedintele tuturor, un preşedinte care spune adevărul şi un ‘reper al îndeplinirii marilor obiective naţionale’. Liderul PNL i-a asigurat pe cetăţeni că va fi un preşedinte echidistant şi nu va fi un preşedinte de partid sau un preşedinte partizan, ci unul ‘activ, plin de iniţiativă’.
Un alt candidat care s-a înscris în cursa pentru Cotroceni este şi preşedintele PNG-CD, Gigi Becali.
George Becali s-a prezentat sâmbătă la Biroul Electoral Central pentru a-şi depune candidatura la Preşedinţia României. Înainte de a-şi înainta dosarul necesar depunerii candidaturii, Becali a declarat că nu se fereşte de nimeni în campania electorală pentru prezidenţiale. ‘O singură persoană vreau să văd că nu mai conduce ţara asta’, a afirmat Becali după depunerea candidaturii.
Gigi Becali a susţinut, de asemenea, că a intrat în cursa pentru Cotroceni pentru ca ţara ”să nu mai fie condusă de tirani”. El a mai spus că în cazul în care va ajunge preşedinte, ‘România va fi o ţară pe care o va iubi şi Dumnezeu’.
Retraşi din lupta electorală
Principele Radu şi-a manifestat dorinţa de a candida la preşedinţie încă din aprilie, ca independent. El a afirmat atunci că nu-şi propune să restaureze monarhia, schimbarea formei de guvernământ nefiind atributul preşedintelui, ci doar să deblocheze impasul politic şi instituţional în care se găseşte România, din postura de independent dezlegat de orice obligaţie de partid.
Într-o ceremonie organizată la Palatul Elisabeta, în prezenţa principesei Margareta şi a susţinătorilor săi, principele Radu a subliniat că va candida independent, fără obligaţii către vreun partid.
În luna septembrie, acesta a renunţat să mai candideze pentru fotoliul prezidenţial şi şi-a anunţat retragerea ”cu părere de rău, dar cu speranţa pentru viitor”.
‘Odată cu ieşirea mea din cursă, de aici încolo, campania prezidenţială nu va mai fi o luptă electorală, ci o luptă între clanuri’, susţinea atunci Duda.
Şi Nati Meir a dorit să ajungă la Cotroceni din postura de candidat independent, anunţându-şi intenţia în mai.
La jumătatea lunii octombrie, acesta a bătut în retragere, afirmând că decizia sa de a renunţa la confruntarea electorală reprezintă ”un semn de protest faţă de ce se întâmplă în politica românească”.
‘Eu iubesc România şi doresc să fac ceva pentru ţara aceasta, dar ce s-a întâmplat zilele acestea cu politicienii români m-a convins că totul în politica românească este pentru ‘ciolan’ şi sper ca în 22 noiembrie să vină observatori pentru a evita fraudarea alegerilor’, susţinea Nati Meir.
El a precizat că nu va dispărea din politica românească, ci că va candida în locul liberalului Bogdan Olteanu, numit vicepreşedinte al BNR, care a fost ales în circumscripţia din sectorul 1 al Capitalei.
Campania electorală începe pe 23 octombrie
Candidaţii la alegerile prezidenţiale trebuie să-şi depună candidaturile la Biroul Electoral Central (BEC) cel mai târziu cu 30 de zile înainte de data alegerilor, adică pe 23 octombrie, zi în care debutează şi campania electorală, iar în următoarele 20 de zile de la acest termen se pot depune şi soluţiona în regim de urgenţă toate contestaţiile.
Potrivit legislaţiei în vigoare, propunerile la cea mai înaltă funcţie în stat se vor face în scris şi vor fi primite de BEC numai dacă sunt semnate de conducerea partidului sau a alianţei politice care a propus candidatul sau, după caz, de candidatul independent, cuprind prenumele şi numele, locul şi data naşterii, starea civilă, domiciliul, studiile, ocupaţia şi profesia candidatului şi precizarea că îndeplineşte condiţiile prevăzute de lege pentru a candida, adică are cetăţenie română, domiciliul în ţară, drept de vot, vârsta de cel puţin 35 de ani şi că nu a avut încă alte două mandate la Preşedinţie, sunt însoţite de declaraţia de acceptare a candidaturii, scrisă, semnată şi datată de candidat, de declaraţia de avere, de declaraţia pe propria răspundere în sensul că a avut sau nu calitatea de lucrător al Securităţii sau de colaborator al acesteia şi de lista sau listele susţinătorilor, al căror număr nu poate fi mai mic de 200.000 de alegători.
Ordonanţa de Urgenţă adoptată de Guvern pe 2 septembrie pentru modificarea legii alegerii preşedintelui prevede că apartenenţa candidatului la partidul politic, organizaţia cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale sau la unul dintre membrii alianţei politice sau alianţei electorale care îl propune nu constituie o condiţie pentru a candida.
Propunerea de candidatură, care cuprinde şi semnul electoral sub care candidează competitorul electoral, se depune şi se înregistrează la BEC în patru exemplare, adică un exemplar original şi trei copii. Exemplarul original şi o copie se păstrează la BEC, un altul se înaintează la Curtea Constituţională, iar al patrulea, certificat de preşedintele BEC, se restituie depunătorului.
Campania electorală pentru primul tur de scrutin al prezidenţialelor va demara pe 23 octombrie şi se va încheia cu 24 de ore înainte de data alegerilor.
Primul tur de scrutin se va desfăşura pe 22 noiembrie, iar cel de-al doilea – pe 6 decembrie.
Pentru prima dată în România, alegerile prezidenţiale au loc separat de cele parlamentare.
