Normal 0 false false false MicrosoftInternetExplorer4 /* Style Definitions */ table.MsoNormalTable {mso-style-name:”Tabel Normal”; mso-tstyle-rowband-size:0; mso-tstyle-colband-size:0; mso-style-noshow:yes; mso-style-parent:””; mso-padding-alt:0in 5.4pt 0in 5.4pt; mso-para-margin:0in; mso-para-margin-bottom:.0001pt; mso-pagination:widow-orphan; font-size:10.0pt; font-family:”Times New Roman”; mso-ansi-language:#0400; mso-fareast-language:#0400; mso-bidi-language:#0400;}
Personalitatea poetului “Primelor iubiri”, Nicolae Labiş (1935-1956), a fost evocată, marţi, la Muzeul Naţional al Literaturii Române (MNLR), în cadrul unei noi ediţii a “Rotondei 13”, evenimentul incluzând şi deschiderea unei expoziţii de manuscrise, fotografii şi documente din arhivele muzeului şi familiei.
Amfitrionul întâlnirii Lucian Chişu, directorul MNLR, a afirmat, în deschiderea evenimentului, că poetul are un destin cu totul special, frânt la 21 de ani de Pasărea cu clonţ de rubin.
Academicianul Eugen Simion, care a afirmat că are o legătură strict literară cu poetul evocat, pe care l-a citit şi l-a apreciat, a anunţat că are pregătită, deja, ediţia integrală Labiş, de tip Pleiade, îngrijită de Mircea Coloşenco, aceasta neputând apărea din cauza lipsei fondurilor financiare.
“Labiş străbate încă o posteritate dificilă din cauză că a fost identificat ca un poet care a debutat în perioada cea mai neagră a României”, a spus Simion, care a mărturisit că nu a făcut niciodată eroarea de a-l marginaliza pe poet din cauză că ar fi scris “nu ştiu care poem”.
Simion a mai anunţat că va trimite, “curând”, la tipar ediţia Cioran a scrierilor româneşti ale marelui filosof.
Criticul literar Alex. Ştefănescu a evocat “faima” şi “mitul” Labiş din epoca tinereţii sale.
“Ţin minte că tata, care deşi inspector financiar, avea o bibliotecă, a venit foarte impresionat şi ne-a spus că a murit Labiş, care a sunat ca o pierdere ireparabilă. Ne-a citit atunci şi câteva poeme ale poetului”, a spus, cu emoţie, criticul.
El a mărturisit sentimentul pe care îl transmitea Labiş în poezia sa prin folosirea “foarte eficace” a limbii române, dar şi stilul bărbătesc, pe care avea să-l regăsească mai târziu la Ion Alexandru.
“Labiş reedita acea conştiinţă a conştiinţei responsabile pe care o găsim la Eminescu. Labiş nu se juca. Lui îi păsa de ceea ce s e întâmpla cu ţara lui”, a spus Alex. Ştefănescu.
El a vitriolat pe aceia care l-ar acuza pe Nicolae Labiş de “vreo atingere cu ideologia comunistă”, poetul “Primelor iubiri” neavând nimic cu “literatura propagandistică, reclamă monstruoasă a regimului”.
“Labiş a făcut poezie din orice, dar nu că era vreun simplu manufacturier, ci pentru că avea un entuziasm şi o formidabilă capacitate de înnobilare”, a mai spus criticul, în opinia căruia poetul “a transformat până şi ideologia comunistă în poezie”, exemplificând cu un poem despre o “şedinţă de partid”, sau “poezia în care şi-l închipuie pe Marx cu un buştean în cârcă”.
“Nu spun că nu ai dreptate. Dar e complicată relaţia dintre un poet şi o ideologie, un sistem social”, a intervenit acad. Eugen Simion, care l-a invitat pe critic la concizie.
În altă ordine de idei, Alex. Ştefănescu a spus că Labiş polemiza cu ideologia comunistă prin chiar modul în care scria şi şi-a exprimat convingerea că poetul “a fost eliminat”, “a fost împins sub tranvai”, pentru că “deranja”.
“Labiş a murit în locul meu”, a afirmat, “cu cruzime”, după cum a mărturisit, poetul Ion Gheorghe. El a făcut o mărturisire cutremurătoare referitoare la moartea lui Labiş, amintind că, atunci când a aruncat “pumnul de pământ” peste sicriul poetului, un bărbat l-a bătut pe umăr şi i-a spus: “Dacă nu murea ăsta, dracu vă lua pe toţi!”.
În sprijinul afirmaţiilor sale, pe care a spus că nu poate “închide ochii” până nu mărturiseşte “tot”, Ion Gheorghe a mai amintit o replică a fostului dictator comunist Nicolae Ceauşescu, făcută la o şedinţă de partid, în care acesta ar fi spus că “în ceea ce priveşte pe scriitori să nu se mai întâmple ca în cazul Labiş”. De asemenea, Ion Gheorghe a povestit şi despre distrugerea dosarului de excludere din UTM al poetului, care ulterior a fost ars în perioada comunistă din ordinul unor personaje care s-au regăsit apoi în elita primului regim politic post-decembrist, din cauză că acest dosar ar fi putut constitui “o ruşine”.
Personalitatea lui Nicolae Labiş a mai fost evocată de poetul şi ambasadorul Ion Brad şi de criticii literari Gabriel Dimisianu şi Daniel Cristea-Enache.
Sora poetului, Maria Margareta Labiş, a prezentat o serie de fotografii ale poetului şi a familiei acestuia, dar şi ediţii ale cărţilor acestuia sau dedicate lui Labiş, sau manuscrise, iar actorii Cristina Deleanu şi Eugen Cristea au susţinut un microrecital din lirica lui Nicolae Labiş.
