Hectare întregi de păşune, fâneţe sau culturi agricole din mai multe localităţi harghitene au căzut ‘pradă’ atacului mistreţilor, fenomen care se înregistrează în fiecare an.
Specialistul pe probleme de vânătoare al Direcţiei Silvice Miercurea Ciuc, Istvan Szabo, a declarat pentru AGERPRES că s-au primit sesizări din zonele Homorod şi Ciucul de Jos, unde mistreţii au început deja să îşi caute de mâncare.
Mistreţii harghiteni preferă porumbul, dar şi cartoful sau ovăzul. Animalele au deja ‘experienţă’ în domeniu, ştiu distanţa la care a fost semănat cartoful sau porumbul şi ‘merg la fix’, fără să caute prea mult.
Viceprimarul comunei Sântimbru, unde a avut loc ultimul atac al mistreţilor, Kinga Fulop, spune că deja s-au constituit comisii de evaluare a pagubelor, iar oamenii speră să fie despăgubiţi.
Primarul comunei Zetea, Bela Korpos, este mai sceptic şi crede că oamenii nu vor primi despăgubiri întrucât nu au cum să respecte condiţiile impuse de reglementările în vigoare.
‘Legea spune, printre altele, că trebuie să aibă suprafaţa arabilă îngrădită. Este vorba de pensionari care primesc 100 sau 200 de lei pe lună, deci nu au cum să aibă bani pentru un gard de împrejmuire’, a explicat Bela Korpos.
În fiecare an, în Harghita rămân necultivate sute de hectare de terenuri agricole din cauză că gospodarii se tem că vor munci în zadar şi sălbăticiunile le vor distruge culturile.
Silvicultorii încearcă să rezolve problema, solicitând împuşcarea mai multor exemplare de mistreţi, chiar în extrasezon. Direcţia Silvică Miercurea Ciuc a solicita deja împuşcarea a patru exemplare, în zonele Homorod şi Ciucul de Jos, unde mistreţii au început atacul.
Pe cele 13 fonduri de vânătoare administrate de Direcţia Silvică Miercurea Ciuc trăiesc 680 de mistreţi, număr similar cu cel de anul trecut. Pentru acest efectiv s-a primit o cotă de vânătoare de 154 de exemplare. AGERPRES
