Interviu în exclusivitate cu d-na Elena Udrea, ministru al Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului
– În primul rând vă felicit pentru modul în care conduceţi Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului, în sensul că aţi adus un suflu nou atât în turism, cât şi în dezvoltarea teritorială şi regională. Vă rog să ne spuneţi câteva dintre proiectele pe care le aveţi anul acesta pentru promovarea turismului în România şi străinătate?
– Sunt convinsă că, spre deosebire de mulţi politicieni demagogi, cititorii dumneavoastră ştiu că nu se poate face turism fară promovare. Prioritatea noastră strategică pentru acest an este realizarea brand-ului turistic al României. Finanţarea pentru acest proiect este asigurată din prin Programul Operaţional Regional – domeniul major de intervenţie 5.3: „Promovarea potenţialului turistic şi crearea infrastructurii, în scopul creşterii atractivităţii României ca destinaţie turistică”, din Fondul European de Dezvoltare Regională. Brandul turistic al României va fi gata până în luna mai şi include elaborarea de studii pentru evaluarea imaginii ţării noastre pe pieţele sursă de turism, determinarea avantajelor competitive ale României comparativ cu alte destinaţii, identificarea celei mai bune poziţionări a României ca destinaţie turistică, conceptualizarea, crearea şi proiectarea identităţii vizuale a brandului, liniile directoare pentru implementare şi pentru strategia de comunicare. Vom continua şi promovarea prin mijloacele clasice folosite până în prezent: participarea la târguri şi expoziţii, derularea de campanii outdoor, radio şi TV, parteneriate cu marii tour-operatori. Avem o ţară cu un potenţial turistic extraordinar, iar investiţiile în promovarea României ca destinaţie turistică sunt investiţii în viitorul acestei naţiuni.
– Agenţiile de turism vă felicită pentru aţi reuşit să scoateţi impozitarea de forfetară din domeniul turismului. De ce facilităţi mai beneficiază agenţiile de turism din partea ministerului pe care îl conduceţi?
– Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului are o relaţie foarte bună cu asociaţiile patronale şi profesionale din turism, inclusiv cu Asociaţia Naţională a Agenţiilor de Turism din România, ultima reuşită a colaborării noastre referindu-se la promovarea programelor „Înscrieri timpurii 2010”, „O săptămână la munte” sau „Hai la băi”, ca să le menţionez pe cele mai recente. Colaborarea strânsă dintre noi, ca autoritate de reglementare, şi asociaţiile profesionale se desfăşoară şi în cadrul Consiliului Consultativ al Turismului, acolo unde sunt discutate, spre exemplu politicile în turism, politici pe seama cărora este de presupus că vor avea de câştigat toti actorii implicaţi în domeniu. Este adevărat că momentan nu se mai discută despre impozitarea forfetară a agenţilor economici din turism, dar le-am cerut acestora să vină cu propuneri concrete în vederea combaterii turismului la negru, fenomen care se răsfrânge negativ nu doar asupra încasărilor bugetare, dar şi asupra veniturilor agenţilor de turism care plătesc taxele şi impozitele calculate conform legii.
– Una dintre problemele mari cu care se confruntă locuinţele din România este consolidarea blocurilor. Există blocuri de 40 de ani construite, care nu au fost reabilitate nici o dată, iar în cazul unor seisme pagubele ar fi enorme atât prin pierderea de vieţi omeneşti cât şi financiare. La propunerea d-voastră Guvernul a aprobat consolidarea câtorva clădiri, dar ce se întâmplă cu miile de blocuri din ţară? Aveţi un program în acest sens?
– În cadrul Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului, se derulează trei programe de consolidare a clădirilor: Programul de consolidare a clădirilor de locuit multietajate, Programul de intervenţii în primă urgenţă la construcţii vulnerabile şi care prezintă pericol public şi Proiectul de diminuare a riscurilor în cazul producerii calamităţilor naturale si pregătirea pentru situatii de urgenţă – Componenta B – Reducerea Riscului Seismic. Ultimele două vizează clădiri publice, de importanţă deosebită, cu valoare de monument istoric, cum ar fi clădiri din domeniul sănătăţii, şcoli, sedii ale primăriilor, care sunt supuse şi altor riscuri precum cel al producerii alunecărilor de teren, sau consolidarea clădirilor publice de importanţă vitală în răspunsul la situaţii de urgenţă. În această categorie intră: puncte de comandă protecţie civilă şi staţii pompieri, sedii ale structurilor pentru asigurarea ordinii publice, sedii ale centrelor de control în caz de dezastru, prefecturi, consilii judeţene, primării, centre de salvare, spitale de urgenţă, unităţi de învăţământ.
Consolidarea clădirilor de locuit multietajate
În ceea ce priveste programul de consolidare a clădirilor de locuit multietajate, vreau să subliniez că România este printre puţinele state din lume, în care statul s-a implicat în punerea în siguranţă a construcţiilor vechi proprietate privată. Vorbim de alocarea de sume de la bugetul de stat pentru proiectarea şi execuţia lucrărilor de consolidare a blocurilor încadrate în clasa I de risc seismic şi care prezintă pericol public. În mod normal, obligaţia legala şi firească pentru menţinerea în bună stare şi punerea în siguranţă a acestor clădiri aflate în proprietate privată revine proprietarilor acestora. Statul, prin acest program început în 2000, oferă o facilitate, finanţând aceste lucrări, iar proprietarul poate restitui banii într-un termen de până la 25 de ani, fără dobândă. Încercăm să convingem proprietarii că aceste clădiri pun în pericol nu doar viaţa locatarilor, ci şi pe cea a trecătorilor. Lucrăm de asemenea la un act normativ care să reglementeze finanţarea lucrărilor de consolidare într-un sistem similar cu cel al finanţării lucrărilor de reabilitare termică, ceea ce presupune împărţirea cheltuielilor între stat, administraţia publică locală şi cetăţean.
– O altă iniţiativă a d-voastră este construcţia de locuinţe pentru specialiştii din mediul rural. Aţi primit solicitări în acest sens din partea primarilor din mediul rural şi care este suma prevăzută din bugetul de stat pentru acest proiect?
– Am iniţiat programul „Renaşterea satului românesc-zece case pentru specialişti” deoarece cred cu tărie că oamenii de la sat trebuie să aibă aceleaşi şanse şi aceeaşi calitate a vieţii ca şi cei de la oraş. Primim solicitări din partea primăriilor şi, în funcţie de acestea, vom face o propunere de alocare bugetară în acest an şi vom proceda la dezvoltarea în continuare a programului. Desigur că vrem să punem în practică programul cât mai repede, sper să avem primele ansambluri rezidenţiale de acest gen construite până la sfârşitul anului. Programul se va întinde pe mai mulţi ani şi pot să vă asigur că, în limita resurselor bugetare disponibile, noi vom fi extrem de eficienţi.
– Care sunt obiectivele ministerului pe care îl conduceţi pentru anul 2010 în ceea ce priveşte dezvoltarea regională?
– Toate programele pe care le gestionăm vizează dezvoltarea regională sustenabilă, dar aş vrea să vă spun câteva cuvinte despre programele prin care aducem în acest scop bani europeni în comunităţile dumneavoastră. În domeniul dezvoltării regionale, înstrumentul principal de care dispunem şi pe care sper să il valorificam cât mai bine, este Programul Operaţional Regional. Vizăm în acest an contractarea de proiecte în valoare de cel putin 1,5 miliarde de euro şi realizarea de plăţi către beneficiari în valoare de 450 milioane de euro. De asemenea, urmărim demararea contractării şi implementării proiectelor din cadrul Axei prioritare 1 – “Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor”, îndeosebi pentru polii de creştere.
Programul Operaţional Regional
Aş dori să vă dau şi un exemplu recent prin care Programul Operaţional Regional contribuie deja la dezvoltarea regiunii dumneavoastră. Săptămâna aceasta am semnat la Arad contractul Achiziţionare echipamente specifice pentru îmbunătăţirea capacităţii şi calităţii sistemului de intervenţie în situaţii de urgenţă şi pentru acordarea asistenţei medicale de urgenţă şi a primului ajutor calificat în Regiunea 5 Vest în valoare totală de 11.620.494 euro, din care 8.144.409 euro finanţare europeană nerambursabilă. Practic este vorba de dotări pentru ISU şi evident SMURD. Obiectivele proiectului sunt îmbunătăţirea capacităţii de răspuns prin reducerea timpului pentru acordarea primului ajutor calificat şi pentru intervenţii în situaţii de urgenţă, cu 30% în mediul rural şi cu 40% în mediul urban, achiziţionarea de echipamente specifice şi creşterea gradului de siguranţă al populaţiei.
În plus, gestionăm 11 programe de cooperare teritorială europeană care urmăresc dezvoltarea şi implementarea de proiecte comune în parteneriat cu entităţi din statele participante. Astfel promovăm şi stimulăm cooperarea regiunilor din România cu regiuni din statele vecine (în cadrul cooperării transfrontaliere), cu regiunile dintr-un anumit spaţiu geografic (în cadrul cooperării transnaţionale), precum şi cu regiuni din orice stat membru al Uniunii Europene (în cadrul cooperării interregionale). Pentru programele de cooperare teritorială europeană urmărim creşterea numărului de proiecte în care să participe parteneri din România şi valorificarea la nivel naţional a oportunităţilor oferite de acestea. Vom continua acţiunile intreprinse până în prezent, cum ar fi lansarea de apeluri de proiecte, evaluare şi selecţie, seminarii de informare şi identificare de parteneri.
O multitudine de programe cu finanţare guvernamentală
– Vă rog să transmiteţi un mesaj, prin intermediul ziarului „EUROPEANUL”, românilor din partea de vest a ţării – Arad, Timiş, Bihor, Hunedoara, şi Caraş Severin şi tuturor care citesc ziarul on line pe internet?
– Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului este şi va rămâne cel mai apropiat partener instituţional pentru autorităţile publice locale, care astfel, prin intermediul nostru, vă pot aduce îmbunătăţiri substanţiale în viaţa de zi cu zi. Punem la dispoziţie o multitudine de programe cu finanţare guvernamentală şi europeană cu care se poate schimba faţa oricăreia dintre localităţile dumneavoastră, totul este să îndrăzniţi să cereţi. Printre cele mai importante şi accesate sunt: programele de pietruire şi asfaltare drumuri locale, alimentare cu apă şi canalizare, reabilitare termică, construcţie de săli de sport, aşezăminte culturale, bazine de înot, dar pentru toate acestea, primul pas trebuie făcut de către reprezentanţii dumneavoastră locali.
Daniel Albu
