Masteratul va deveni un standard minimal pentru orice cadru didactic, chiar şi pentru cel care predă în învăţământul preşcolar, a declarat luni, în cadrul simpozionului internaţional “Educaţie timpurie – baza formării personalităţii umane”, prorectorul Universităţii Bucureşti, Romiţă Iucu.
Potrivit acestuia, doctoratul profesional ar trebui privit ca o soluţie pentru cadrele didactice.
În opinia prorectorului Universităţii Bucureşti, conceptul de educaţie timpurie înseamnă mult mai mult decât educaţie, înseamnă şi abordare socială şi psihologică.
“O educaţie timpurie de calitate asigură diminuarea fenomenelor antisociale care se întâmplă până la 15 ani”, a explicat Iucu, adăugând că Universitatea din Bucureşti are “toată determinarea” de a susţine formarea personalului din domeniul educaţiei timpurii.
La rândul său, purtătorul de cuvânt al Inspectoratului Şcolar al Municipiului Bucureşti, Marian Banu, a sprijinit afirmaţiile prorectorului Romiţă Iucu, susţinând că în multe ţări europene este necesar cel puţin masteratul pentru a preda.
“Educaţia timpurie este un segment prea important şi trebuie să formăm cadre didactice pe măsură. Asta înseamnă că şi acest segment trebuie să fie în atenţia universităţilor care pregătesc cadre didactice. În opinia mea, orice analiză a unui sistem educaţional trebuie să înceapă cu educaţia preşcolară”, a opinat inspectorul.
La rândul său, secretarul de stat al Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Dreptului Copilului, Ileana Savu, a spus că această instituţie lucrează la legea serviciilor de zi prin care se doreşte schimbarea conceptului “medicalizat” de creşă, într-unul modern, de educaţie timpurie.
“E foarte importantă pregătirea profesorilor şi educatorilor. Educaţia parentală este şi ea, de asemenea, foarte importantă. Este un factor care ajută mai târziu educatorii”, a fost de părere secretarul de stat.
Profesorul universitar la Universitatea din Bucureşti, Vasile Molan, a subliniat faptul că educaţia timpurie este foarte importantă în formarea vocabularului şi a deprinderilor de exprimare.
Seminarul internaţional la care participă reprezentanţi din Germania, Bulgaria, Grecia, Serbia şi Polonia se desfăşoară în zilele de 25 şi 26 mai, la Bucureşti. Lucrările seminarului sunt structurate pe trei secţiuni: secţiunea I-a – copii de la 0 la trei ani; secţiunea a II-a – copii de la 3 la 6,7 ani şi secţiunea a III-a – copii supradotaţi sau copii cu dotări intelectuale superioare. AGERPRES