Sebişul este primul oraş din România care are în întregime reţea de apă potabilă şi de canalizare. De asemenea, ieri a fost inaugurat şi sediul Administraţiei fiscale din oraşul de pe Crişul Alb, în prezenţa oficialităţilor locale şi judeţene, în frunte cu Nicolae Ioţcu, preşedintele Consiliului Judeţean Arad, şi al primarului Gheorghe Feieş.
Valoarea lucrărilor pentru canalizare au fost acoperite din accesarea unui împrumut în valoare de 6 milioane de lei, de la BERD. „Iniţial, această sumă acoperea doar 22 de kilometri de canalizare, dar până la urmă am reuşit să finalizăm toţii cei 26 de kilometri, la un preţ mai mic. Am făcut 900.000 de lei economie, bani pe care i-am ghidat spre Uzina de apă şi staţia de epurare”, a afirmat Gheorghe Feieş, primarul oraşului Sebiş. Cei 26 de kilometri de canalizare se adaugă celor 4 kilometri iniţiali (investiţie derulată la mijlocul deceniului trecut), astfel că Sebişul devine primul oraş din România care are reţea de apă şi de canalizare 100%. „Prin modernizarea uzinei de apă, ca şi completare a introducerii canalizării, investiţia asigură garanţia unei ape mai bune şi mai sigure. Şi, în ciuda previziunilor pesimiste, încercăm să menţinem preţul apei la nivelul actual, care şi aşa este unul dintre cele mai mici din ţară”, a completat primarul Gheorghe Feieş.
Administraţia Fiscală din Sebiş are un sediu nou, modern, tot datorită strădaniilor primarului Gheorghe Feieş şi al administraţiei locale. „Acest sediu este componentă a palatului administrativ-cultural al oraşului, întregul ansamblu conţinând şi Primăria şi Casa de Cultură. Lucrarea nu este gata în totalitate, dar mai avem de finalizat doar Casa de Cultură”, a declarat primarul Gheorghe Feieş. Costurile întregului imobil se ridică la peste 20 de milioane de lei, din care Administraţia Fiscală a costat 4 milioane. Palatul administrativ-cultural este un imobil proiectat pe 3 nivele, cu un grad modern al dotărilor, comparabil cu instituţii europene.
„Omul e trecător şi prin viaţă şi prin funcţii! Dar, are obligaţia ca atunci când construieşte ceva să se gândească la generaţiile următoare. Aceste realizări pot fi asemuite cu plantarea unui măslin. Măslinul ajunge la rod după circa 60 de ani de la plantare, iar cel care-l plantează nu e convins că va mai apuca să vadă şi rodul pomului plantat. Şi totuşi, există oameni care plantează măslini…”, a încheiat Gheorghe Feieş.
„Realizările de la Sebiş demonstrează că acolo unde este voinţă politică, dar şi iniţiativă administrativă se pot face multe. Meritul este al primarului, pentru că a avut curajul de a demara lucrări de asemenea anvergură, dar şi al Consiliului Local, format din oameni care reprezintă cu adevărat interesele comunităţii. De asemenea, administraţia judeţeană şi Guvernul României sunt parteneri importanţi şi loiali ai Sebişului, din acest parteneriat rezultând dezvoltarea oraşului”, a declarat Nicolae Ioţcu, preşedintele Consiliului Judeţean Arad.
Clişeu (canalizare Sebiş): Prin investiţiile majore, Sebişul a intrat în rândul oraşelor importante din România
Podul de la Bocsig, investiţie majoră a Consiliului Judeţean
Consiliul Judeţean a demarat în 2007 un proiect ambiţios: construirea unui pod peste Crişul Alb în zona comunei Bocsig, care să reziste circulaţiei şi maşinilor de tonaj mare. Finanţarea acestui proiect a fost asigurată de Consiliul Judeţean Arad. Nicolae Ioţcu, președintele Consiliului Județean Arad, a subliniat importanţa noului pod, dar şi faptul că vechiul pod va fi recondiţionat tot din finanţarea CJA, pentru a-i fi păstrată vechimea şi utilitatea în acelaşi timp, însă, doar pentru traficul pietonal.
„Noul pod va asigura un trafic în condiţii optime pentru că zona este foarte circulată şi trec maşini de mare tonaj. Acest proiect are o investiţie de 5.760.000 de lei din partea Consiliului Judeţean, iar recondiţionarea vechiului pod de 107 ani o vom asigura tot noi“, a declarat Nicolae Ioţcu, preşedintele CJA.
Vechiul pod este uzat fizic şi nu mai prezintă siguranţă pentru traficul rutier, mai ales pentru cel de tonaj greu. Astfel, construind noul pod, administraţia judeţeană a evitat ca prin închiderea celui vechi să ducă la o semiizolare a zonei de nord a judeţului.
Podul de pe DJ 792 A, peste Crişul Alb în comuna Bocsig are o lungime de 70 de metri, două deschideri a câte 18 metri şi încă una de 30 de metri. De asemenea, vor fi două trotuare, iar carosabilul va avea o lăţime de 7,8 metri.
Clişeu (pod Bocsig): Preşedintele Nicolae Ioţcu, flancat de Florin Ciul, primarul comunei Bocsig, şi de Pavel Ţica, primarul comunei Beliu
Apateul, mai aproape de Arad
Consiliul Judeţean Arad a asfaltat un tronson de drum de 5,5 kilometri, între localităţile Şepreuş şi Apateu. „Este o investiţie importantă, un vis mai vechi al oamenilor, să poată avea acces direct între cele două comune, pe un drum practicabil”, a declarat Aurel Bondor, primarul comunei Apateu, completat de Simion Incicău, primarul comunei Şepreuş: „Mulţumesc autorităţilor judeţene, dar şi Guvernului României. În aceste două organisme există oameni care au înţeles problemele cu care se confruntă mediul rural şi au găsit de cuviinţă să aloce bani pentru modernizarea satului românesc”.
„Aşa cum am promis, continuăm să investim în infrastructură, să ajutăm direct, prin resursele Consiliului Judeţean, şi indirect, prin solicitări adresate Guvernului României, fiecare comună şi oraş din judeţul nostru. Dorim să scoatem satul românesc din praf şi noroi, iar reabilitarea infrastructurii va spori cu siguranţă confortul cetăţenilor”, a completat Nicolae Ioţcu, preşedintele Consiliului Judeţean Arad.
Finanţarea a fost realizată de Consiliul Judeţean Arad dar şi prin H.G. 577/1997. Lucrarea de modenizare a cuprins un tronson de 2,8 km.
Drumurile, permanenta preocupare a CJA
Tot astăzi autorităţiile judeţene au inaugurat lucrările la Drumul Judeţean 683C, care face legptura dintre satul Sânleani şi drumul judeţean Arad-Horia. „Ca preşedinte al Consiliului Judeţean am susţinut orice proiect care ajută la dezvoltarea calităţii vieţii din judeţul nostru. Lucrările pe care astăzi le-am inaugurat nu fac altceva decât să demonstreze că pe tot parcursul anului s-a lucrat şi asta datorită faptului că am avut şi un sprijin important din partea Guvernului României. Reabilitarea acestui tronson face parte dintr-un proiect amplu, unde pasul următor va fi reabilitarea drumului ce leagă Vladimirescu de drumul judeţean Arad – Horia, unde am demarat deja lucrările”, a declarat Nicolae Ioţcu, preşedintele Consiliului Judeţean Arad.
Chenar: Drumurile judeţului nostru se află în permanenta atenţie a conducerii Consiliului Judeţean Arad. În această perioadă, în lucru se află următoarele sectoare de drum: Petriş – Corbeşti, Hăşmaş – Archiş, Şeitin – Nădlac.
De asemenea, în pregătire sunt alte tronsoane de drum: Beliu – Selişte, Prunişor – Sebiş, Pâncota – Caporal Alexa, Şilindia – Târnova şi Ostrov – Bata.
Dar, indiscutabil, cea mai importantă investiţie este Autostrada Arad – Timişoara, unde lucrările sunt în desfăşurare.
„Este important să investim în infrastructură deoarece dezvoltarea infrastructurii aduce cu sine dezvoltarea tuturor sectoarelor. Prin realizările prezentate, dar şi prin cele aflate în curs de finalizare, dorim să arătăm că atât noi, administraţia locală şi judeţeană, cât şi Guvernul României avem dorinţa şi obligaţia de a dezvolta Aradul şi România” – Nicolae Ioţcu, preşedinte Consiliul Judeţean Arad.
