Sunt momente grele, în care, nedorit de mine, trebuie să devin un mesager al propriei mele conştiinţe, al colegilor şi al întregii comunităţi şiriene îndoliate. Cuvintele mele nu pot să exprime îndurerarea simţămintelor noastre şi nu pot să mă obişnuiesc că trebuie să mă raportez la timpul trecut, vorbind despre cel pe care l-am avut coleg 8 ani de muncă, iar acum a călătorit în lumea veşniciei.
A plecat după o lungă şi grea suferinţă, dar prea devreme, căci mai avea multe de împlinit pe acest pământ, unde folosul lui l-am simţit cu prisosinţă. Ne înţelegeam de multe ori, chiar şi din priviri, ne completam în misiuni, ne ajutam reciproc, spre a duce la bun sfârşit înălţarea acestei comune.
Au fost multe momente de eforturi şi greutăţi, după care, simţindu-ne utilitatea în mijlocul sătenilor, ne-am trăit împreună bucuriile şi necazurile. A fost un om de aleasă omenie, care şi-a făcut în viaţă cu prisosinţă datoria de om, de creştin şi de cetăţean al acestei comune. Principala lui vocaţie a fost dăruirea, împlinindu-şi cu migală, tact, răbdare şi decenţă, toate misiunile încredinţate. Eram liniştit ori de câte ori trebuia să plec din localitate, ştiind că nu-mi va fi simţită absenţa, căci cel pe care l-am lăsat în locul meu – viceprimarul, Viorel Buzdugan, era omul conştiincios şi sobru, care punea pasiune în tot ceea ce făcea şi niciodată nu trebuia verificat.
A ştiut să comunice apropiat şi deschis cu toţi cetăţenii din toate categoriile şi generaţiile. Le-a ascultat doleanţele, i-a iubit şi s-a străduit să-i ajute cu tot ceea ce era legal, spre a le îndulci viaţa. Nu s-a plâns niciodată de oboseala trupului. Nici atunci când boala îl domina destul de mult, n-a uitat de colegi şi a venit la primărie, la şedinţele de consiliu, simţind nevoia că trebuie să devină util acestei localităţi. L-am încurajat cu toţii, mărturisind că-i simţim lipsa şi încercând să-i trezim speranţa că va veni ziua în care vom fi din nou colegi la acelaşi loc de muncă.
A adunat multe mulţumiri, pe care le-a trăit ca bucurii în sufletul său mare şi generos. A rămas un reper moral pentru noi toţi, o scânteie aprinsă într-o candelă albastră aici pe pământ. Să-i păstrăm împreună numele, cu respect şi plecăciune, într-un colţişor îndoliat al sufletului nostru, şi să-l rugăm pe Bunul Dumnezeu să-i facă bine primită jertfa şi strădania de pe pământ şi să-i aşeze sufletul în corul îngeresc din împărăţia sa cerească.
Dumnezeu să-l odihnească în pace!
Primar Comuna Șiria
ing. Valentin Bot
