Cei peste 400 de participanţi la Adunarea Secuiască de la Odorheiu Secuiesc au votat sâmbătă imnul, stema, steagul şi simbolul regional al viitorului “Ţinut Secuiesc”.
Potrivit hotărâri adoptate, imnul aşa-zisului Ţinut Secuiesc este cel folosit de zeci de ani, compus de către Mihalik Kálmán pe textul lui Csanády György, iar stema este soarele şi luna aurie, pe fond albastru.
Steagul stecuiesc, adoptat la adunare, are culoare albastră şi pe el se află soarele şi luna. Semnul distinctiv regional al Ţinutului Secuiesc este SIC, adoptat şi el la Odorheiu Secuiesc. Potrivit hotărârii, “autorităţile locale din Ţinutul Secuiesc vor acorda tot sprijinul, ca aceasta să fie înregistrat la Organizaţia Internationala de Standardizare”.
Participanţii la şedinţă au adoptat şi o declaraţie potrivit căreia “Ţinutul Secuiesc este indivizibil şi nu poate fi înglobat într-o altă unitate teritorial-administrativă”.
În declaraţia menţionată se arată că viitorul acestei regiuni nu poate fi imaginat altfel decât ca o unitate administrativ-teritorială de sine stătătoare, cu prerogative sporite, situată între limitele sale regionale fireşti, formate în cursul istoriei.
O altă hotărâre adoptată sâmbătă, la Odorheiu Secuiesc, se referă la sprijinirea proiectului de lege privind Autonomia Ţinutului Secuiesc elaborat de Consiliul Naţional Secuiesc, pe care participanţii la şedinţă îl consideră “legea fundamentală a Ţinutului Secuiesc”, motiv pentru care vor promova “prin toate mijloacele legale” înaintarea acestuia Parlamentului României, inclusiv ca şi iniţiativă legislativă cetăţenească.
Pentru crearea premiselor înfiinţării unităţii administrativ-teritoriale Ţinutul Secuiesc, la Marea Adunare Secuiască de sâmbătă s-a hotărât şi organizarea de referendumuri locale.
Participanţii au adoptat şi o hotărâre care se referă la “asocierea autorităţilor publice locale la nivelul scaunelor”, care apar în Statutul de Autonomie elaborat de Consiliul Naţional Secuiesc, ca şi subunităţi administrative ale “Ţinutului Secuiesc”.
De asemenea, s-a decis instituţionalizarea Adunării Aleşilor Locali din Ţinutul Secuiesc, care va fi convocată cel puţin o dată pe an în sesiune ordinară.
Ultima hotărâre supusă aprobării s-a referit la “reprezentarea aspiraţiei la autonomie a Ţinutului Secuiesc în structurile Consiliului Europei şi ale Uniunii Europene”.
La întâlnirea de sâmbătă, de la Odorheiu Secuiesc, organizată de Consiliul Naţional Secuiesc, au participat 400 de persoane.
Mulţi dintre participanţi au purtat în mâini steaguri ale Ungariei şi steagul secuiesc dar şi steagul lui Arpad, simbol folosit de organizaţia extremistă interzisă în Ungaria, Garda Maghiară.
Printre cei prezenţi s-au aflat şi membri ai “Mişcării Tinerilor din cele 64 de Comitate”, organizaţie care s-a declarat, în mod deschis, împotriva tratatului de la Trianon. De altfel, un banner pe care scrie “Cred într-un Dumnezeu, Cred în casa Lui şi cred într-o dreptate dumnezeiască şi cred în renaşterea Ungariei. Trianon-Nu, niciodată” a fost afişat în sala unde se desfăşoară lucrările. Unii dintre organizatori sunt îmbrăcaţi în uniforme asemănătoare celor militare pe care scrie “Ungaria” şi “Ardeal”.
O altă adunare secuiască a avut loc vineri, la Miercurea Ciuc, în organizarea UDMR şi a CNMT. La finalul şedinţei, cei peste 800 de participanţi au adoptat o proclamaţie şi un memorandum prin care îşi exprimă dorinţa de obţinere a autonomiei teritoriale a aşa-zisului Ţinut Secuiesc.
În proclamaţie se arată că, ”în conformitate cu principiile, respectiv jurisprudenţa europeană a subsidiarităţii şi autodeterminării, dorim crearea unui statut specific de administrare şi dezvoltare regională a Ţinutului Secuiesc”.
În documentul menţionat se subliniază că scopul maghiarilor este descentralizarea reală a administraţiei publice şi finanţelor care, ”în locul conceptului învechit de stat naţional, ar situa statul român pe baze noi, europene”.
Reprezentanţii acestei comunităţi vor să se creeze o regiune autonomă de dezvoltare a ‘Ţinutului Secuiesc’ şi îşi doresc realizarea autonomiei teritoriale care, spun ei, reprezintă garanţia viitorului regiunii şi a comunităţii.
”Noi, aleşii locali ai Ţinutului Secuiesc, desemnaţi de comunităţile noastre în calitate de primari, viceprimari şi consilieri locali, declarăm şi pe această cale că singura garanţie legală a viitorului regiunii şi comunităţii noastre o poate reprezenta doar autonomia teritorială a Ţinutului Secuiesc. Interesul fiecărui locuitor al Ţinutului Secuiesc este crearea unei forme de organizare administrativă care permite locuitorilor regiunii de a decide în mod autonom şi de a-şi valorifica voinţa în toate domeniile vieţii publice”, se precizează în proclamaţia pentru “Ţinutul Secuiesc”.
