NAȘTEREA, COPILĂRIA ȘI ADOLESCENȚA – CUM S-A PREGĂTIT PENTRU ÎNCEPEREA LUCRĂRII
Tradiția vorbește despre faptul că, având în vedere proorociile din Tora cu privire la venirea pe lume a lui Mesia (și anume că se va naște dintr-o fecioară), multe familii își închinau fetele la Templu, sperând să fie alese de Dumnezeu pentru înfăptuirea acestei minuni. Acest lucru s-a întâmplat și cu Maria, fiica părinților Ioachim și Ana, fecioara Maria fiind cea aleasă pentru a se naște în trupul ei, Fiul lui Dumnezeu. Despre Ioachim se știe că aparținea seminției regelui David, că era un păstor bogat a cărui familie trăia în evlavie și cu frică de Dumnezeu. Ana se trăgea din neamul lui Levi, fiind fiica preotului Mathan. Acesta avea trei fiice, două rămânând în istoria Israelului: Sofia, care a născut-o pe cunoscuta Elisabeta, mama Sfântului Ioan Botezătorul și Ana, mama Mariei, cea care va deveni Maica lui Iisus.
Scopul alegerii unei fecioare era unul divin: Mesia trebuia să fie om pentru ca oamenii să creadă și să se mântuiască.
Până aici, lucrurile sunt clare, sau pot fi înțelese. Dumnezeu este Unul Atotputernic, Atotștiutor, Creatorul Universului. Două cărți sfinte – repere pentru milioane de oameni și mii de generații (Tora și Noul Testament) transmit pentru noi ideea miracolului pe care Dumnezeu a hotărât să îl facă pentru a salva neamul omenesc de la pierzare: să Îl trimită pe Pământ pe Fiul Său, pentru a se naște din femeie, spre a cunoaște de-aproape neamul omenesc, cu scopul de a-i arăta calea către Tatăl din cer. Astfel, Iisus S-a născut în Betleemul din Iudeea, în zilele regelui Irod cel Mare. Toate izvoarele despre nașterea lui Iisus coincid. „În Talmud, Iisus (Ieșu) este invariabil ha-nostri adjectiv care înseamnă Nazarineanul.” Nazaretul este localitatea unde Iisus a trăit 30 de ani, până la începerea lucrării. Evangheliștii Noului Testament (Matei și Luca) coincid în privința nașterii și a copilăriei lui Iisus și aduc o observație care poate fi susținută din punct de vedere istoric. Iisus s-a născut la Betleem, dar a trăit la Nazaret.
Nașterea lui Iisus în Betleem, cetatea marelui rege David al Israelului, se datorează unui act istoric consemnat de unele documente ale timpului și de Evanghelii totodată. Este vorba de un act censional prin care împăratul Irod cel Mare pretindea ca fiecare persoană să se afle în perioada recensământului în locul nașterii, localitatea de origine a lui Iosif fiind Betleemul, de unde familia lui „emigrase de puține generații în Galileea.”
Este cunoscut și acceptat, peste generații, faptul că zămislirea lui Iisus nu a fost una naturală, Maria recunoscându-se în fața logodnicului său, Iosif, ca fiind fecioară, în momentul în care a rămas însărcinată. „Sufletul ales pentru o misiune divină vine dintr-o lume divină: vine în mod liber, conștient; dar, pentru a intra pe scena lumii terestre, trebuie un vas ales, trebuie chemarea femeii de elită, care, prin atitudinea ființei sale morale, prin dorința sufletului său și puritatea vieții sale, presimte, atrage, încarnează în sângele și în carnea sa sufletul Mântuitorului, destinat să ajungă în ochii oamenilor un adevărat fiu a lui Dumnezeu.” (Édouard Schuré, Marii inițiați, București, Editura Lotus, 1994, p. 308.)
Sunt foarte mulți cercetători care au studiat, încercând să stabilească exact data nașterii Mântuitorului. Unii au arătat că S-a născut toamna, alții că, în mod sigur primăvara, având în vedere că Evangheliile vorbesc despre păstori aflați pe câmp, sub cerul liber. Sigur, este important să acceptăm că da, Iisus S-a născut într-o perioadă istorică foarte zbuciumată a Israelului, iar apoi să acceptăm că în astfel de condiții, ziua exactă a nașterii este greu de stabilit. Data actuală, devenită tradiție peste ani și comemorativă a nașterii lui Hristos, se crede că a fost introdusă de împăratul Constantin cel Mare, care, în dorința de a creștina cât mai mulți oameni, a schimbat sărbătoarea păgână, Saturnalia, într-una creștină: nașterea Mântuitorului lumii.
Încă înainte de naștere, mai mulți profeți din tradiția iudaică au prezis venirea lui Mesia. Ei, însă, susțineau că Mesia va fi puternic pe Pământ, ca rege, nu născut într-un staul și petrecându-și viața ca dulgher. Pentru unele culturi pregătirea fecioarei Maria și alegerea ei, poate fi interpretată ca un mit, dar, în cazul creștinismului, vorbim de un miracol. Aflând că și verișoara ei, Elisabeta, era însărcinată, Maria s-a dus la ea. Tradiția și Sfinții părinți ai Bisericii spun că și Elisabeta a rămas însărcinată tot printr-o minune de la Dumnezeu, pruncii acestor două femei (Ioan Botezătorul și Iisus Hristos) fiind persoane cărora Dumnezeu le-a dat importante sarcini de împlinit pe Pământ. (vezi Luca, cap. 1)
Când cele două femei s-au întâlnit, Duhul lui Dumnezeu le-a cercetat, iar ele au înțeles că se află într-o lucrare tainică, sub directa protecție a Tatălui ceresc. De altfel, Ioan, cunoscut ca „Botezătorul”, este ultimul prooroc al lui Dumnezeu, acela care a pregătit calea venirii lui Mesia și care L-a și botezat în apele Iordanului, accentuând rolul botezului în schimbarea ființei omului: dintr-unul necredincios, într-unul nou, care își propune să trăiască după normele aduse în lume de Mesia Eliberatorul. (vezi Luca capitolul 3)
Așadar, Maria împreună cu soțul său Iosif, au fost obligați să plece din Nazaret, în Betleemul din Iudeea. Întregul drum a fost unul sub directa îngrijire a lui Iahve Dumnezeu, cei doi părinți încredințându-se mereu mai mult, în puterea și voia Creatorului. Ajunși în cetatea Betleem, cei doi au poposit la un han, în grajdul căruia Maria L-a născut pe Mântuitorul lumii. Astfel, Iisus s-a născut în condiții neobișnuite, într-un staul. Cu toate acestea, vestea nașterii Sale a cuprins întreaga lume, întregul cosmos.
Despre traiectoria stelei de deasupra Betleemului Iudeii s-au scris foarte multe, fiind un fenomenul astronomic extrem de mediatizat, studiat și urmărit de magii timpului. Steaua sub care este plasată nașterea Mântuitorului rămâne pentru omenire un alt semn mistic, un fenomen al miracolului divin, căci lumina ei a călăuzit pașii puținor oameni spre „pruncul nou născut” într-un staul din Betleemul Iudeii. (vezi Luca, cap. 2, 1-20)
(VA URMA)
