Toate scenariile de aplicare a legii-cadru de salarizare unică analizate de membrii Guvernului, în şedinţă, au în vedere scăderea masei salariale ca procent din Produsul Intern Brut de la 9,4 la sută , cât este în 2009, la şase la sută din PIB în 2015, creând premisele creşterii resurselor destinate investiţiilor şi dezvoltării şi modernizării României, se menţionează într-un comunicat transmis joi, AGERPRES, la finalul şedinţei Executivului.
Guvernul a luat în dezbatere, joi seară, proiectul legii salarizării unice în sistemul bugetar.
Discuţiile s-au axat pe găsirea unor soluţii echitabile, corecte, predictibile, simple şi care să asigure sustenabilitatea finanţelor publice, informează comunicatul. De asemenea, analizele au vizat eliminarea discrepanţelor între veniturile din sistemul public.
Membrii Executivului au dezbătut mai multe scenarii de aplicare a legii-cadru de salarizare unitară.
Unul dintre principalele obiective ale actului normativ este corelarea salariilor din sistemul bugetar cu creşterea productivităţii economice, cu evoluţia salariilor din mediul privat şi cu Programul de convergenţă.
În acest context, Guvernul a analizat posibilitatea reducerii polarizării salariilor din sistemul bugetar având ca ţintă un raport dintre salariul mediu şi salariul minim de 2 la 1.
Consultările pe marginea proiectului legii unice a salarizării în sistemul bugetar vor continua, atât la nivelul Guvernului, cât şi cu partenerii sociali, împreună cu care va fi stabilită varianta finală a proiectului legii.
Conform ultimei variante a grilei de salarizare transmise sindicatelor, coeficienţii de ierarhizare pentru angajaţii din administraţia şi instituţiile publice centrale au fost reduşi semnificativ, chiar şi de peste două ori.
Cea mai mare diminuare a fost operată în cazul coeficienţilor de ierarhizare pentru consilierii şi experţii cu gradul IA, de la 8-8,25 iniţial, în funcţie de vechime, la 3,05-3,95.
La salariul minim actual, de 600 lei, salariul de bază va fi diminuat, astfel, de la 4.800-4.950 lei la 1.830-2.370 lei.
Pentru consilierii şi experţii gradul II, coeficienţii de ierarhizare au fost reduşi de la 4-4,25 la 1,9-2,45, respectiv de la salarii de la 2.400-2.550 lei la 1.140-1.470 lei.
Pentru referenţii IA, coeficienţii de salarizare au fost diminuaţi de la 3,75-4 salarii minime pe economie la 1,65-2,05 salarii minime.
În cazul funcţiilor de conducere, coeficienţii din grila unică au fost, de asemenea, diminuaţi de aproximativ două ori.
Astfel, directorii generali vor fi retribuiţi cu 5,75-6,15 salarii minime faţă de 10,3-10,55 salarii minime în propunerile iniţiale, iar directorii generali adjuncţi cu 5,6-6 salarii minime faţă de 9,9-10,15, în forma iniţială a proiectului legislativ
De asemenea, şi coeficientul de ierarhizare pentru funcţia de premier în grila unică de salarizare a fost redus cu 10,7 la sută, de la 14,5 (salarii minime) la 12,95, însă cei pentru preşedintele României şi pentru preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului au rămas nemodificaţi – 15. Coeficienţii pentru vicepreşedinţii Senatului şi ai Camerei Deputaţilor au fost reduşi cu 20 la sută, de la 14 la 11,20.
De asemenea, coeficienţii pentru preşedinţii comisiilor permanente ale Senatului şi Camerei Deputaţilor, secretari şi chestori au fost diminuaţi tot cu 20 la sută, de la 13,70 la 10,95.
Pentru funcţia de viceprim-ministru, coeficientul a scăzut cu 20 la sută, de la 14 la 11,20, cel pentru ministru de stat de la 13,85 la 11,10, iar cel pentru ministru şi ministru delegat de la 13,70 la 10,95.
Salariul pentru secretarul de stat membru al Guvernului va fi diminuat de la 13 la 10,40, iar pentru subsecretar de stat reducerea coeficienţilor este de la 12,50 la 10.
Conform noilor propuneri, coeficientul corespunzător preşedintelui Curţii de Conturi scade de la 14,50 la 11,60, respectiv cu 20 la sută.
Pentru secretarul general al guvernului, diminuarea este de 8,5 la sută, de la 13 la 11,90, iar pentru un consilier de stat din guvern de 20 la sută, de la 12,95 la 10,35.
Reducerile au vizat şi Administraţia Prezidenţială – un consilier prezidenţial va fi retribuit cu 10,95 salarii minime pe economie, în loc de 13,70 iniţial, iar consilierul de stat – 10,35 faţă de 12,95. Pentru secretarii generali de la Senat şi Camera Deputaţilor diminuarea este de la 13 la 10,40.
Reduceri mai mari ale coeficienţilor, de 25 la sută, au fost operate pentru funcţiile de conducere din Ministerul Afacerilor Externe /MAE/ – în cazul ambasadorilor de la 8,65-10,81 salarii minime pe economie, în funcţie de vechime, la 6,50- 8,10 salarii minime.
Pentru funcţia de consilier diplomatic, reducerea va fi de la 6,39-7,98 salarii minime pe economie la 4,80-6 salarii minime.
Preşedintele Agenţiei Naţionale de Integritate /ANI/ va avea, conform noului proiect, un salariu cu 20 la sută mai mic, de la 13,70 la 10,95, iar vicepreşedintele de la 12,95 la 10,35.
În cazul vicepreşedinţilor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie /ÎCCJ/ şi Consiliului Superior al Magistraturii /CSM/, coeficienţii de salarizare scad cu 20 la sută, la 11,90 faţă de 14,90 iniţial.
Preşedintele de secţie la ÎCCJ, membrii CSM, prim-adjunctul procurorului general al Parchetului de pe lângă ÎCCJ, procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie vor avea un coeficient de 11,85 faţă de 14,80 iniţial.AGERPRES
