Eurodeputata PSD Gabriela Creţu a declarat, marţi, că în România trebuie creată o cetăţenie europeană autentică, iar oamenii trebuie învăţaţi să devină conştienţi de drepturile şi obligaţiile lor. Declaraţia deputatei europene avut loc la întâlnirea cu deputaţii europeni organizată de Asociaţia Studenţilor în Ştiinţe Politice a Universităţii Bucureşti în colaborare cu Biroul de Informare al Parlamentului European în România.
În cadrul dezbaterii a fost abordată, pe lângă tema apropiatelor alegeri pentru PE, o largă problematică reflectând interesele tinerilor şi incluzând, pe lângă subiectul cetăţeniei europene, teme sensibile ale societăţii româneşti şi europene: criza financiară, dificultăţile de pe piaţa muncii, categoriile de cetăţeni vulnerabile şi defavorizate, discriminarea pozitivă, consecinţele sistemelor de vot asupra reprezentării politice a cetăţenilor etc.
Gabriela Creţu a insistat asupra faptului că „ceea ce trebuie în primul rând creat în România este o cetăţenie europeană autentică, iar oamenii trebuie învăţaţi să devină conştienţi de drepturile şi obligaţiile lor”. În legătură cu problema prezenţei scăzute la votul din 7 iunie, eurodeputata a subliniat că, în întâlnirile zilnice cu cetăţenii din toate zonele şi mediile sociale, a observat un interes crescut al acestora privitor la alegerile europene. „Dacă li se repetă întotdeauna că nu vor ieşi la vot, este probabil ca oamenii să nu voteze. Altceva ar trebui făcut acum: ar trebui să li se dea oamenilor exemplele pozitive ale ţărilor în care prezenţa la vot este ridicată, pentru a-i mobiliza”, a declarat doamna Creţu.
În privinţa motivaţiei de a participa la votul din 7 iunie, eurodeputata social-democrată a precizat că: „ar fi util poate să nu ne mai întrebăm neapărat ce ne aduce Uniunea Europeană şi ce avantaje vom avea dacă ne trimitem reprezentanţi în Parlamentul European. Poate că este necesar să ne întrebăm de ce anume ne apără Parlamentul European: acolo ni se apără drepturile câştigate cu multă vreme în urmă, care nu sunt niciodată câştigate pentru totdeauna, cel mai bun exemplu în acest sens fiind lupta recentă din Parlament pentru menţinerea săptămânii de lucru de 48 ore, în cadrul dezbaterilor privitoare la Directiva timpului de lucru”.