Secretarul de stat pentru afaceri strategice Daniel Ioniţă a participat, 28 martie 2016, în calitate de vorbitor, la dezbaterea „România – Pivotul Euroatlantic al regiunii” organizată de Fundaţia Universitară a Mării Negre (FUMN) şi New Strategy Center (NSC). La acest eveniment au mai luat cuvântul Dan Mihalache, şeful Cancelariei Prezidenţiale, Călin Ungur, consilier de politică externă al Prim-ministrului României, ambasadorul Sergiu Celac, Dan Dungaciu, preşedintele FUMN, Ionel Niţu, preşedintele NSC, precum şi Ion M. Ioniţă, senior editor Adevărul.
În intervenţia sa, secretarul de stat Daniel Ioniţă a arătat că NATO şi UE se confruntă cu probleme reale în vecinătatea Estică şi Sudică, ameninţările tradiţionale apărând în forme mai elaborate şi înşelătoare, sprijinite de dezvoltarea tehnologică şi folosirea ei creativă în scopuri negative. Această analiză este validă la nivel regional, inter-regional şi global. De asemenea, anexarea ilegală a Crimeii şi a Sevastopolului a afectat balanţa strategică în Europa şi în regiunea Mării Negre, nivelul de încredere existent şi potenţialul ca mecanismele de cooperare regională să îşi îndeplinească scopurile. Anexarea a dus la creşterea concentrării asupra dezvoltării capacităţilor militare şi asupra promovării retoricii de escaladare a tensiunii. „Continuarea acţiunilor agresive în Estul Ucrainei, precum şi determinarea Rusiei de a contracara măsurile adoptate de NATO după anexarea ilegală şi ilegitimă a peninsulei Crimeea, impun menţinerea evoluţiilor din Est şi a consolidării apărării colective pe flancul estic printre priorităţile de prim rang ale Alianţei Nord-Atlantice”, a precizat Daniel Ioniţă.
Secretarul de stat pentru afaceri strategice Daniel Ioniţă a evidenţiat faptul că, din perspectivă securitară, România are un profil consolidat, atât în regiune, cât şi global. Astfel, ţara noastră contribuie la implementarea Planului de acţiune al Alianţei pentru creşterea capacităţii operaţionale (Readiness Action Plan), precum şi a celorlalte decizii de la Summit-ul NATO din Marea Britanie. De asemenea, România găzduieşte două structuri Aliate de comandă şi control: Unitatea NATO de Integrare a Forţelor/NFIU (1 septembrie 2015) şi Comandamentul Multinaţional de Divizie Sud-Est/MND SE HQ (activată la 1 decembrie 2015) care au un rol esenţial în asigurarea unei prezenţe Aliate pe teritoriul naţional.
În legătură cu Summit-ul NATO de la Varşovia, secretarul de stat Daniel Ioniţă a arătat că România promovează mai multe priorităţi: implementarea completă a deciziilor adoptate la Summit-ul NATO din 2014; asigurarea unei prezenţe avansate a forţelor Aliate, care să fie credibilă, cu rol de descurajare, persistentă, în măsură să răspundă rapid şi eficient ameninţărilor pe flancul estic al NATO; continuarea şi creşterea atenţiei Aliate asupra regiunii Mării Negre; consolidarea relaţiei de parteneriat NATO-UE; sublinierea relevanţei politicii de extindere a NATO; menţinerea şi consolidarea sprijinului NATO pentru partenerii săi.
În ceea ce priveşte relaţiile cu Statele Unite ale Americii, Daniel Ioniţă a subliniat că România va continua cooperarea și coordonarea strânse cu SUA, partener strategic de prim rang, care are un rol cheie în consolidarea apărării colective şi a prezenţei avansate a forţelor Aliate în Europa. „Parteneriatul strategic cu SUA este una dintre cele trei mari alegeri strategice din politica externă ale României, care au ca scop realizarea obiectivelor de securitate naţională şi modernizare politică, economică şi socială, celelalte două fiind NATO şi Uniunea Europeană”, a declarat secretarul de stat Daniel Ioniţă.
Pe relaţia cu Republica Moldova, secretarul de stat pentru afaceri strategice a precizat că acţiunea României are un dublu rol: (1) de stabilizare a statului vecin şi de consolidare a cadrelor instituţionale şi democratice şi (2) de ancorare (politică, strategică, dar şi fizică) a statului vecin la spaţiul european / euro-atlantic.
În sesiunea de întrebări şi răspunsuri, Daniel Ioniţă s-a referit, printre altele, la relațiile bilaterale dintre România şi Federaţia Rusă, la politica de descurajare a NATO, precum şi la modelul de conviețuire interetnică al României, recunoscut şi apreciat ca atare pe plan european.
