Bisericile rupestre ale mănăstirilor Corbii de Piatră, Nămăieşti şi Cetăţuia Negru Vodă, din zona de nord-vest a judeţului Argeş, reprezintă importante atracţii turistice, atât datorită specificului arhitectonic, cât şi ca urmare a tradiţiei seculare a vieţii monahale din aceste aşezăminte de cult.
Cele trei aşezăminte monahale, atestate documentar din secolele XIV-XVI, se află în prezent în subordinea Arhiepiscopiei Argeşului şi Muscelului şi au ca element comun bisericile săpate în stâncă.
Mănăstirea Cetăţuia, cunoscută şi ca Cetăţuia Negru Vodă, se află în comuna argeşeană Cetăţeni, în apropierea DN 72A, care face legătura între Câmpulung Muscel şi Târgovişte. Biserica rupestră a fost săpată în vârful unui munte, la altitudinea de 881 de metri, între Valea lui Coman, Valea Chiliilor şi apa Dâmboviţei, la 25 de kilometri sud-est de Câmpulung Muscel.
Potrivit tradiţiei, începuturile vieţii monahale la Cetăţuia datează din secolele XIII-XIV.
“Călătorul avizat care păşeşte printre stâncile argintii care ascund nenumărate taine şi ajunge în preajma sfântului lăcaş este surprins de asemănarea izbitoare cu Schitul Meteora din Grecia, motiv pentru care scriitorul Mihai Rădulescu l-a numit ‘Meteora României’, fiind profund impresionat de acest rai de pământ românesc”, se arată în prezentarea de pe site-ul oficial al mănăstirii.
Mănăstirea Nămăieşti se află la 5 kilometri nord-est de Cîmpulung Muscel, în comuna Valea Mare Pravăţ, la altitudinea de 765 de metri. Biserica de piatră, în întregime săpată în stâncă, datează din prima jumătate a secolului al XVI-lea.
La Mănăstirea Nămăieşti se află o icoană făcătoare de minuni a Maicii Domnului, atribuită de tradiţie Evanghelistului Luca şi despre care se crede că ar fi fost adusă în acest loc de Apostolul Andrei.
“Icoana despre care se spune că a fost găsită în stâncă de trei ciobani se pare că este una dintre cele mai vechi din toată creştinătatea. Se crede că este una dintre cele 12 icoane pictate de Sfântul Apostol şi Evanghelist Luca, la dorinţa Maicii Domnului, care le-a destinat celor 12 Apostoli ce urmau să plece la propovăduirea Evangheliei. Pe aceste locuri, icoana a fost adusă de Sf. Apostol Andrei, care a propovăduit în Dobrogea şi a plecat apoi spre Dacia Superioară, făcând popas lângă un templu păgânesc, închinat zeului Zamolxes. (…) Apostolul a coborât în grotă şi a lăsat icoana în partea de nord, aproximativ pe acelaşi loc în care se află acum în biserica mănăstirii”, spune legenda citată pe site-ul oficial al Mănăstirii Nămăieşti.
În afara bisericii, lângă peretele stâncos, se află mormintele unor preoţi care au slujit în lăcaşul de cult în ultimele două secole.
Al treilea aşezământ monahal, mănăstirea Corbii de Piatră, se află în comuna argeşeană Corbi, pe malul stâng al Râului Doamnei. Accesul auto se face pe DN 73 C dinspre Curtea de Argeş sau Câmpulung Muscel, până în comuna Domneşti, apoi pe DJ 731, până în Corbi.
Mănăstirea este atestată documentar pentru prima dată la 23 iunie 1512, dar există indicii privind existenţa lăcaşului de cult anterior acestei date.
Biserica rupestră de la Corbii de Piatră a fost săpată în peretele masiv de stâncă, înalt de circa 30 m şi lung de 14,5 m. Biserica este deosebit de valoroasă nu numai prin felul în care a fost “implantată” în stâncă, ci şi prin pictura care o împodobeşte, despre care specialiştii afirmă că este în cea mai pură tradiţie bizantină şi ar data din secolul al XIV-lea. AGERPRES
