Aproximativ 80% din totalul instanţelor din România au declanşat proteste faţă de prevederile proiectului Legii unice de salarizare a personalului bugetar şi subfinanţarea cronică a sistemului justiţiei.
Potrivit unui comunicat dat publicităţii marţi, de Reţeaua naţională a Adunărilor Generale ale Judecătorilor (RNAG), 13 curţi de apel din cele 15 existente la nivelul întregii ţări au declanşat forme de protest, la care se adaugă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
Astfel, s-a decis încetarea activităţii de judecată de către Curţile de Apel din Alba Iulia, Bucureşti, Cluj-Napoca, Constanţa, Galaţi, Oradea, Piteşti, Suceava, Ploieşti, Iaşi, Braşov şi Târgu Mureş.
RNAG transmite că celelalte trei curţi de apel rămase au programate adunările generale în perioada imediat următoare, în raport de situaţia particulară a duratei concediilor de odihnă şi planificarea începutului activităţii de judecată.
De asemenea, 31 de tribunale au decis să organizeze acţiuni similare, la care se alătură 100 de judecătorii.
Toate aceste instanţe au optat pentru încetarea activităţii de judecată, majoritatea începând cu 1 septembrie, restul începând cu 7 septembrie.
RNAG mai arată că mai multe parchete de pe lângă instanţele de judecată au decis sprijinirea protestului judecătorilor şi adoptarea unor forme particulare de protest (neefectuarea urmăririlor penale, încetarea activităţii de audienţe, neexpedierea înscrisurilor procedurale către părţi).
Principalele revendicări ale magistraţilor se referă la salarizarea judecătorilor la nivelul celorlalte două puteri în stat, respectiv stabilirea coeficienţilor de salarizare pentru judecătorii definitivi începând de la nivelul de salarizare al secretarului de stat şi până la coeficientul maxim;
trecerea bugetului instanţelor judecătoreşti de la Ministerul Justiţiei la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie; stabilirea pentru bugetul justiţiei, respectiv al curţilor de apel, tribunalelor, tribunalelor specializate şi al judecătoriilor, al ÎCCJ şi al Ministerului Public, cumulate, a unui prag minim de 1% din PIB.
Magistraţii mai doresc alocarea urgentă de fonduri bugetare suplimentare instanţelor judecătoreşti prin rectificare bugetară şi colectarea taxelor de timbru în bugetul propriu al sistemului justiţiei.
De asemenea, se mai solicită eliminarea obligaţiei de participare a judecătorilor la orice activitate legată de orice fel de scrutinuri electorale, începând cu alegerile prezidenţiale din noiembrie 2009.
Alte revendicări: plata drepturilor salariale restante, autogestionarea de către judecător a propriei încărcături cu dosare a şedinţei de judecată, limitarea duratei şedinţelor de judecată pentru a se respecta programul zilnic de lucru de opt ore, potrivit Regulamentului de ordine interioară a instanţelor, inclusiv activitatea de deliberare, pronunţare în şedinţa publică, completarea condicilor de şedinţă şi înscrierea soluţiilor în programul informatic, fiecare instanţă urmând să stabilească această limită în functie de specificul activitatii proprii.
Magistraţii mai doresc încheierea unui Pact asupra justiţiei, de către puterile executivă, legislativă şi judecătorească, care să garanteze respectarea recomandărilor Comitetului Miniştrilor cu privire la independenţa puterii judecătoreşti.
Se mai solicită Consiliului Superior al Magistraturii să adopte un regulament privind normarea activităţii jurisdicţionale şi administrative.AGERPRES
