La 13 decembrie se împlinesc 485 de ani, de când Radu de la Afumaţi, domn al Ţării Româneşti (1522-1529), a mers la Istanbul, pentru a primi confirmarea în domnie. Turcii au recunoscut autonomia ţării în urma victoriilor din 1522-1524 ale domnului muntean.
Fiu al lui Radu cel Mare, domn al Ţării Româneşti între 1495 şi 1508, Radu de la Afumaţi a dus o politică antiotomană, la începutul domniei sale reuşind să-l înfrângă pe Mehmed, bei de Nicopole, care încerca să instaureze în Muntenia o administraţie. A izgonit trupele turceşti prin victoriile de la Glubavi, Ştefeni şi Clejani (ian.-febr. 1522), dar a trebuit să se refugieze în Transilvania după înfrângerea de la Ciocăneşti (1522).
Aliat cu Ludovic al II-lea, regele Ungariei (1516-1526), şi cu Ioan Zapolya, voievodul Transilvaniei (1510-1526), Radu de la Afumaţi şi-a refăcut armata în vederea declanşării campaniei de revenire la tron. În iunie 1522 a trecut în Muntenia prin Rucăr, câştigând bătălia de la Grumazi, apoi a forţat Dunărea, atacând garnizoanele din Nicopole şi Şiştov.
Respins în bătălia de la Gherghiţa, din august 1522, a încercat să reziste turcilor la Bucureşti şi Slatina. Refugiat la Braşov, Radu de la Afumaţi a pregătit o nouă armată, de 30.000 de ostaşi, în fruntea căreia a trecut munţii tot pe la Rucăr (oct. 1522), alături de Ioan Zapolya. După ce a câştigat lupta cu detaşamentele ce încercau să-i bareze ieşirea din munţi (oct. 1522), a recuperat teritoriul pierdut. După victoria de la Dridu, din noiembrie 1522, a încheiat un armistiţiu cu Mehmed-bei în 1523.
Într-o perioadă în care Soliman al II-lea ‘Magnificul’ mărşăluia spre Buda şi Viena, Radu de la Afumaţi a obţinut importante victorii antiotomane, care au asigurat autonomia Ţării Româneşti.
Duşmănit de otomani şi de o parte a boierimii muntene, a fost asasinat la 2 ianuarie 1529, la Râmnicu Vâlcea.
